+ cât Luceafărul de dimineaţă | Ioan-Mircea Popovici [28.Nov.20 05:49] |
Uite aşa am ajuns să scriu scrisori vesele şi triste Întâlnidu-mă cu pianistul de la marginea oraşului “Îi scriam scrisori vesele, ca de prin părțile noastre, Îi făceam semne și ne strângeam unii în alții, Ca să nu plece de acolo, de pe câmp, Ca să nu mai plece niciodată.” Evident, nimic nu este întâmplător Îţi semnalez şi ţie momentul Cu o stea mare, cât Luceafărul de dimineaţă | |