Pàgina: 2 : 1
A fost odat’...
: Poemas 2005-05-20 (9772 senalas)
A murit...
: Poemas 2003-05-29 (8939 senalas)
Acasă
: Poemas 2005-12-07 (13006 senalas)
Aducerile-aminte
: Poemas 2005-06-24 (11663 senalas)
Aeternitas
: Poemas 2005-10-14 (9014 senalas)
Agonie
: Poemas 2005-09-06 (9180 senalas)
Am fost...
: Poemas 2003-05-29 (10662 senalas)
Amurg
: Poemas 2005-10-14 (24348 senalas)
Apostolul
: Poemas 2005-10-14 (16890 senalas)
Apostolul
: Poemas 2005-10-14 (9362 senalas)
Apus
: Poemas 2005-10-14 (13145 senalas)
Asfințit
: Poemas 2005-10-14 (12675 senalas)
Așteptare
: Poemas 2005-10-14 (10337 senalas)
Așteptare
: Poemas 2005-10-14 (10421 senalas)
Așteptare
: Poemas 2005-10-14 (10910 senalas)
Atunci
: Poemas 2005-12-07 (9318 senalas)
Bătrâni
: Poemas 2005-12-07 (15570 senalas)
Cade-o lumină
: Poemas 2005-06-24 (9150 senalas)
Cain
: Poemas 2005-12-07 (8742 senalas)
Cântă moartea
: Poemas 2005-12-07 (12980 senalas)
Cântec
: Poemas 2005-12-07 (12742 senalas)
Cântece
: Poemas 2005-12-07 (23731 senalas)
Cântece
: Poemas 2005-12-07 (8139 senalas)
Cântece
: Poemas 2005-12-07 (8729 senalas)
Cântecele mele
: Poemas 2005-12-07 (9951 senalas)
Cărbunii
: Poemas 2009-10-11 (10729 senalas)
Ceahläul
: Poemas 2002-10-23 (10360 senalas)
Cetind pe Baudelaire
: Poemas 2013-03-21 (6487 senalas)
Chemare
: Poemas 2006-05-16 (8371 senalas)
Clăcașii
: Poemas 2008-02-07 (14978 senalas)
Coboară toamna...
: Poemas 2006-05-16 (30780 senalas)
Cosașul
: Poemas 2009-10-13 (9795 senalas)
Craciunul copiilor
: Poemas 2004-10-05 (24701 senalas)
Dăscălița
: poezii pentru copii Poemas 2005-09-25 (26414 senalas)
Dascălul
: Poemas 2009-10-11 (10354 senalas)
De demult...
: Poemas 2006-05-16 (25322 senalas)
Departe
: Poemas 2009-10-12 (10411 senalas)
Din larg
: Poemas 2010-04-28 (9767 senalas)
Doina
: Poemas 2008-11-12 (33471 senalas)
Dorinta
: Poemas 2002-12-06 (12667 senalas)
E sărbătoare
: Poemas 2008-02-07 (10230 senalas)
Eu știu un basm
: Poemas 2009-10-11 (7936 senalas)
Fără țară
: Poemas 2009-10-21 (9848 senalas)
Fată mare
: Poemas 2002-10-23 (9232 senalas)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909 Poemas 2005-07-16 (7802 senalas)
Graiul pâinii
: Poemas 2009-10-13 (7777 senalas)
În mine câteodată
: Poemas 2009-10-26 (9231 senalas)
Pàgina: 2 : 1 |
|

|
|
|
Biografía Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|