Pàgina: 1
1
: Poemas 2005-12-04 (1274 senalas)
2
: Rima II Poemas 2006-05-03 (1199 senalas)
3
: Rima III Poemas 2006-05-03 (1241 senalas)
Ca noaptea de negru...
: Traducere de Vasile Romanciuc Poemas 2009-05-15 (235 senalas)
Cerraron sus ojos
: Rimas Poemas 2004-10-01 (4646 senalas)
Muntele strigoilor
: nuvelã romanticã Poemas 2009-01-13 (282 senalas)
Rimas
: Poemas 2004-09-26 (4729 senalas)
Si al mecer las azules campanillas
: Rimas Poemas 2004-10-01 (1682 senalas)
Tu pupila es azul
: Rimas Poemas 2004-10-01 (2428 senalas)
Pàgina: 1 |
|

|
|
|
|
Biografía Gustavo Adolfo Bécquer
Gustavo Adolfo Domínguez Bastida, cunoscut ca Gustavo Adolfo Bécquer (a adoptat acest nume dupã modelul fratelui sãu, pictorul Valeriano Bécquer) (n. 17 februarie 1836, Sevilla - d. 22 decembrie 1870, Madrid) a fost un poet ºi narator spaniol, aparþinând romantismului târziu.S-a nãscut în Sevilla ca fiul pictorului José Domínguez Insausti, care îºi semna lucrãrile José Domínguez Bécquer, dupã numele de familie al bunicii sale. Mama poetului se numea Joaquina Bastida de Vargas. Pe linia paternã era descendentul unei familii de nobili flamanzi, Becker o Bécquer, care practicau comerþul ºi care s-au stabilit în capitala andaluzã în secolul al XVI-lea. O dovadã a prestigiului lor este faptul cã aveau drept de înmormântare într-o capelã a catedralei din Sevilla, încã din 1622.
Casa sa natalã nu mai existã. A fost botezat în parohia San Lorenzo Mártir. Tatãl sãu a fost un pictor costumbrist andaluz, iar atât Gustavo Adolfo, cât ºi fratele sãu Valeriano, erau foarte talentaþi la desen. Dar tatãl lor a murit pe 26 ianuarie 1841, pe când Gustavo Adolfo avea doar cinci ani. În 1846, la zece ani, Gustavo Adolfo a intrat în Colegio de Náutica de San Telmo, din Sevilla, unde l-a avut ca profesor pe Francisco Rodríguez Zapata, discipol al marelui poet Alberto Lista. În acelaºi timp se împrieteneºte cu Narciso Campillo, ºi el preocupat de literaturã. Dar pe 27 februarie 1847 fraþii Bécquer au rãmas orfani ºi de mamã, fiind adoptaþi de mãtuºa lor María Bastida ºi de Juan de Vargas, care s-au ocupat de nepoþii lor, între care s-a format o legãtura din ce în ce mai strânsã. De altfel cei doi fraþi aveau sã întreprindã multe cãlãtorii împreunã.
|