Plâng în fața cifrei cinci -
cina cea de taină fără șase.
Unde sunteți voi cei care sunteți,
iară voi care nu mai sunteți,
unde sunteți?
Rupeți deci cuvântul, este trupul meu.
Sânge poate va și curge din silabă.
Pentru voi voi face vin din V și I
și blândețe dintr-un trup barbar.
Mă sărută cine mă sărută.
Eu rămân cu voi cei unsprezece.
Suntem cinci de față, șase au plecat;
cina cea de taină plânge-n fața cifrei cinci.
Se întemeiază astăzi pierderea,
durerea, plecarea.