agonia
espanol

v3
 

Agonia.Net | Reglas | Mission Contacto | Regístrate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Artículo Comunidades Concurso Ensayo Multimedia Personales Poemas Presa Prosa _QUOTE Guión Especial

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Textos del mismo autor


Traducciones de este texto
0

 Los comentarios de los miembros


print e-mail
Visualizaciones: 5587 .



Cîntecul mioarei
poemas [ ]
Variantă zonală

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
por [folclor ]

2009-10-28  | [Este texto, tienes que leerlo en romana]    |  Inscrito en la biblioteca por Gigi Burlacu - Pietreanul



De pe-un deal de nemurire,
Spre o vale de uimire,
Într-o înserare blîndă,
Însetată și flămîndă,
Vine turma de mioare
Risipită pe ponoare.
N-are cai în jur să-i pască,
Nici cîni răi s-o ocrotească,
Nici cioban să o păzească
Și nici stînă s-o primească.
-Mioriță, mioriță,
N-ai nici baci și nici băciță,
Să-ți dea apă din cofiță,
Nici otavă din căpiță
Și nici cine să te laie,
Mioriță bucălaie!
Oare lupii mi te-alungă,
De n-ai stînă și nici strungă,
Nici cioban să te păzească
Și din fluier să-ți doinească!
Ce-i cu turma
De-i pierzi urma
Și a jale zbiară-ntruna
De parcă-ar veni furtuna?!

-Baciule, ce-mi ieși în cale,
Mulțumescu-ți dumitale.!
De n-am cai să mă-nsoțească
Și nici cîni să mă păzească,
Nici cioban să mă-ngrijească
Și din fluier să-mi doinească,
E că, dincolo de zare,
Ne-au ieșit dușmanii-n cale:
Unul, plăsmuit de pustă,
Hămesit ca o lăcustă
Și viclean din cale-afară,
Fără glie, neam și țară;
Și-altul, tot lepădătură,
De prin stepă-adunătură…
Pe român îl pizmuiră
Și așa se sfătuiră:
Pe la un apus de soare,
Pe-al nostru să ni-l omoare,
Că are pășuni întinse
Și fînețe necuprinse,
Și păduri cu umbră deasă,
Și o mîndră mai aleasă,
Și mai are înalți munții,
Și har îndărătul frunții,
Și-are Dunărea și Marea…
Asta-i toată supărarea!

Cînii ni-i solomoniră,
Caii noștri ni-i goniră
Și, ca fiarele turbate,
Îi căzură lui în spate.
Se-nroșea tot asfințitul
Cînd izbiră cu cuțitul.
Dar și mîndrul nostru, dragul,
Îi trăsese cu baltagul
Și-i lăsă în bălți de sînge,
Da el rabdă și se plînge,
Că nu-i mîndra lîngă dînsul,
Să-i mai ostoiască plînsul,
Rănile să-i oblojească
Și de turmă să-ngrijească.
Rogu-mă, rog dumitale,
Du-te la Români devale
Și-i vedea o casă-n cale:
Poarta-i albă, alb cerdacul
Și-nflorit tot liliacul.
Mîndra-și coase-n flori altița,
Raza-i mîngîie cosița.
Spune-i să nu zăbovească
Și în grabă să pornească,
Dar s-aducă trei smicele,
Să lege rana cu ele,
Sîngele să se oprească
Badea sa se-nzdrăvenească!

Baciul merse și ajunse,
În ogradă el pătrunse
Și povestea mioriței
O istorisi băciței.
Cît ce-aude, mîndra sare
Pe un cal de foc răsare,
Surpă dealul de-a călare.
Mîndrul roib e tot o spumă,
Parcă-ar fi bătut de brumă.
Cînd ajunge, gîndu-i plînge,
Pe voinic la piept îl strînge
Și cu mîna ei ușoară
Rana lui i-o înfășoară
Și apoi, pînă dau zorii,
Ea-i sărută ochișorii
Și-i mai pune trei smicele
Să se vindece cu ele…
Dar nu asta-i vindecarea,
Cît mai mult îmbrățișarea.
Capul ea pe braț i-l ține
Să mîngîie și s-aline,
Iar spre dalba dimineață,
Toate se întorc la viață.

Și-au rămas stîrvuri străinii,
Să-i roadă corbii și cînii,
Că pe nimeni n-au pe-aproape,
Să-i plîngă și să-i îngroape.
Și le-or arde soarele
Toate osicioarele
Și i-or bate ploile
Și pe-ai lor nevoile!
Moartea le-a făcut lor pat,
C-au găsit ce-au căutat.

Cules și corectat de către prof. Gh.
Þigău, din ținutul Neamțului.



.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii La casa de la literatura poezii
poezii
poezii  Busca  Agonia.Net  

La reproducción de cualquier texto que pertenece al portal sin nuestro permiso està estrictamente prohibida.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Política de publicación et confidencialidad

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!