Și-acuma, domnii mei,
Să vă spun un cuvânt de păstrat în memorie și suflet
Drept temei și în acelaș timp final oricărei metafizici.

(Așa vorbi bătrânul profesor studenților,
La închiderea mult cercetatului său curs).

După ce-am studiat și vremea nouă și antică, sistemele grecești ca și cele germane,
După ce-am studiat și lămurit pe Kant, pe Fichte și pe Schelling și pe Hegel,
Am lămurit doctrina lui Platon, apoi pe Socrates mai mare decât Platon,
Și am cercetat și lămurit și pe cei mai mari decât Socrates, am studiat îndelung pe Cristos divinul,
Privesc acuma îndărăt toate sistemele acestea grece și germane,
Privesc toate filozofiile, bisericile ca și dogmele creștine.
Dar limpede nu văd decât în Socrates și în Cristos divinul:
Iubirea-adâncă a omului de semeni, atracția prietenului de prieten,
Femeii de bărbatul ei, copiilor către părinți,
Orașului de alt oraș, și țărilor de țări.