Pe-o scoarță doarme coiful uitat de Făt-Frumos,
Pe trepte stau de veghe săgețile și arcul,
Un ornic socotește când a murit monarcul
Și-un cuc închis în vreme din oră se dă jos.
Un cal care nechează a putrezit de somn -
O ia prin seară cerul câmpiei înainte,
Iar paznicul în mână cu chei sau oseminte
Închide în morminte și umbra mea de domn.