Poemas (0.046s) Poesía, prosa, comentarios, críticas - Literatura y Cultura Espanola
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
Agonia.Net | Reglas | Publicidad | Contacto | Regístrate | |||||||
|
|
|
|
|
|
|
| ||
 |
| ||||||||
![[ Creación ]](/images/menu/esp_CREATIVE.png){kind=small} ![[ Internet ]](/images/menu/esp_INTERNET.png){kind=small} ![[ Cultura ]](/images/menu/esp_CULTURE.png){kind=small} ![[ Sociedad ]](/images/menu/esp_SOCIETY.png){kind=small} ![[ Acontecimientos ]](/images/menu/esp_EVENTS.png){kind=small} ![[ Artes ]](/images/menu/esp_ART.png){kind=small} ![[ Libro ]](/images/menu/esp_BOOKS.png){kind=small} ![[ Polémica ]](/images/menu/esp_DIALOGUE.png){kind=small} ![[ Presa ]](/images/menu/esp_PRESS.png){kind=small} ![[ Regional ]](/images/menu/esp_REGIONAL.png){kind=small} ![[ Contact ]](/images/base.png){kind=small} |
|||||||||
 |
|||||||||
| |||||||||
|
agonia.net 
· Soliloquio de ojos grandes para Laura y otros perros
Artículo 
Despre Boierism: manifest si razie
Mesa redonda
|
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-06-20 | [Este texto, tienes que leerlo en romana] | Inscrito en la biblioteca por Lory Cristea Aicea m-aș întoarce Odată îndărăt Ca să m-aplec sub piatră În râul care scurmă Să iau izvoru-n brațe Și-apoi să vi-l arăt Spunându-vă: acesta E textul meu din urmă. După atâta viață Trăită-n manuscris Ca un agent al obștei Sau ca un alt sihastru Mi-nchipui că, probabil Nu-mi este interzis Să mor purtând în brațe Acest izvor albastru. Este izvorul Izei, O lacrimă din Nord Un arhetip ce-și este Contemporan, amonte Stau muntele și apa În dulce dezacord Și-n orice întuneric Atâta orizont e. M-am adăpat în viață Din oale fel de fel Și-am cunoscut cristale Cu buze de paradă, Am auzit pe limbă Ninsori de clopoțel Și am simțit cu talpa Prinosul de zăpadă. Și ape leșioase Și puț cu-accent acid Și am pierdut și gustul Fântânii de acasă, De la izvorul Izei Abia acum deschid Ființa mea mânată De-o sete leșioasă. De n-aș avea nevoie S-o simt pe-ntregul trunchi, Cu lacrimi aș sorbi-o, Nobiliara apă, Și în izvor de-odată Cu stelele-ngenunchi Stau eu să-ncep izvorul Sau el să mă înceapă. Și pentru clipa-n care Într-un final de foc O să se-arate moartea, La ea să mă înhațe, Fac astăzi repetiții Și vin în acest loc, Să-nvăț cum se ridică Izvoarele în brațe. Și nu am nici un martor Să-mi spună bun și rău, Să vină după mine Ca el să recunoască: ,,Lăsați-i lui izvorul, A fost izvorul său!'' Și alt izvor să sară Din scoarța pământească. Albastru trece Iza Prin malurile verzi, Obârșia-n enigmă De veacuri plânsu-mi-s-a, Aici pe tine însuți Întâi și-ntâi te pierzi Ca să te redescoperi Purificat de Iza. Va fi călătoria Acestui râu în jos, Va trece printre pietre, Va lumina comune, Va adăpa și oameni Și vite cu folos, Când altă Iza-ncepe Pe cer să se adune. Și când va fi momentul, Cu mâini pustii să mor, Să mi le-ncarc de-această Obârșie de ape Și textul meu din urmă Să fie-acest izvor Pe care cu privirea L-am și transcris aproape.
Visualizaciones: 1320
|
|||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
| ||||||||||
|
La casa de la literatura | | ||||||||
| ||||||||||
|
