Poemas (0.028s) Poesía, prosa, comentarios, críticas - Literatura y Cultura Espanola
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
Agonia.Net | Reglas | Publicidad | Contacto | Regístrate | |||||||
|
|
|
|
|
|
|
| ||
 |
| ||||||||
![[ Creación ]](/images/menu/esp_CREATIVE.png){kind=small} ![[ Internet ]](/images/menu/esp_INTERNET.png){kind=small} ![[ Cultura ]](/images/menu/esp_CULTURE.png){kind=small} ![[ Sociedad ]](/images/menu/esp_SOCIETY.png){kind=small} ![[ Acontecimientos ]](/images/menu/esp_EVENTS.png){kind=small} ![[ Artes ]](/images/menu/esp_ART.png){kind=small} ![[ Libro ]](/images/menu/esp_BOOKS.png){kind=small} ![[ Polémica ]](/images/menu/esp_DIALOGUE.png){kind=small} ![[ Presa ]](/images/menu/esp_PRESS.png){kind=small} ![[ Regional ]](/images/menu/esp_REGIONAL.png){kind=small} ![[ Contact ]](/images/base.png){kind=small} |
|||||||||
 |
|||||||||
| |||||||||
|
agonia.net 
· Soliloquio de ojos grandes para Laura y otros perros
Artículo 
Despre Boierism: manifest si razie
Mesa redonda
|
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-09-24 | [Este texto, tienes que leerlo en romana] | Inscrito en la biblioteca por C Faclie de veghe pe umezi morminte, Un sunet de clopot în orele sfinte, Un vis ce isi moaie aripa-n amar, Astfel ai trecut de al lumii hotar. Trecut-ai când ceru-i campie senina, Cu rauri de lapte si flori de lumina, Când norii cei negri par sombre palate, De luna regina pe rand vizitate. Te vad ca o umbra de-argint stralucita, Cu-aripi ridicate la ceruri pornita, Suind, palid suflet, a norilor schele, Prin ploaie de raze, ninsoare de stele. O raza te nalta, un cantec te duce, Cu bratele albe pe piept puse cruce, Când torsul s-aude l-al vrajilor caier Argint e pe ape si aur în aer. Vad sufletu-ti candid prin spatiu cum trece; Privesc apoi lutul rãmas... alb si rece, Cu haina lui lunga culcat în sicriu, Privesc la surasu-ti rãmas inca viu – Si-ntreb al meu suflet ranit de-ndoiala, De ce-ai murit, inger cu fata cea pala? Au nu ai fost juna, n-ai fost tu frumoasa? Te-ai dus spre a stinge o stea radioasa? Dar poate acolo sã fie castele Cu arcuri de aur zidite din stele, Cu rauri de foc si cu poduri de-argint, Cu tarmuri de smirna, cu flori care cânt; Sã treci tu prin ele, o sfanta regina, Cu par lung de raze, cu ochi de lumina, In haina albastra stropita cu aur, Pe fruntea ta pala cununa de laur. O, moartea e-un chaos, o mare de stele, Când viata-i o balta de vise rebele; O, moartea-i un secol cu sori inflorit, Când viata-i un basmu pustiu si urit. – Dar poate... o! capu-mi pustiu cu furtune, Gandirile-mi rele sugrum cele bune... Când sorii se sting si când stelele pica, Imi vine a crede ca toate-s nimica. Se poate ca bolta de sus sã se sparga, Sã cada nimicul cu noaptea lui larga, Sã vad cerul negru ca lumile-si cerne Ca prazi trecatoare a mortii eterne... S-atunci de-a fi astfel... atunci în vecie Suflarea ta calda ea n-o sã invie, Atunci graiu-ti dulce în veci este mut... Atunci acest inger n-a fost decât lut. Si totusi, tarana frumoasa si moarta, De racla ta razim eu harfa mea sparta Si moartea ta n'o plang, ci mai fericesc O raza fugita din chaos lumesc. S-apoi... cine stie de este mai bine A fi sau a nu fi..., dar stie oricine Ca ceea ce nu e, nu simte dureri, Si multe dureri-s, putine placeri. A fi? Nebunie si trista si goala; Urechea te minte si ochiul te-nseala; Ce-un secol ne zice ceilalti o deszic. Decât un vis sarbad, mai bine nimic. Vad vise-ntrupate gonind dupa vise, Pan' dau în morminte ce-asteapta deschise, Si nu stiu gandirea-mi în ce sã o stâng: Sã rad ca nebunii? Sã-i blestem? Sã-i plang? La ce?... Oare totul nu e nebunie? Au moartea ta, inger, de ce fu sã fie? Au e sens în lume? Tu chip zambitor, Trait-ai anume ca astfel sã mori? De e sens intr-astea, e-ntors si ateu, Pe palida-ti frunte nu-i scris Dumnezeu.
Visualizaciones: 684
|
|||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
| ||||||||||
|
La casa de la literatura | | ||||||||
| ||||||||||
|
