Trei crai de la Răsărit

Trei crai de la Răsărit
Spre stea au călătorit,
Și-au mers după cum citim
Până la Ierusalim.

Acolo cum au ajuns
Steaua-n nori li s-a ascuns,
Și-au început a căuta
Prin oraș a întreba:

"Unde s-a născut - zicând,
Un crai mare de curând?"
Iară Irod împărat
Auzind, s-a tulburat;

Pe crai grabnic i-a chemat
Și în taină i-a-ntrebat;
Ispitindu-i vru setos
Să afle despre Cristos.

Și cu grai înduioșat
Foarte lor li s-a rugat
Zicând: "Mergeți de aflați
Și venind mă-nștiințați,

Să merg să mă-nchin și eu
Ca unuia Dumnezeu".
Craii dacă au plecat,
Steaua iar s-a arătat.

Și-au mers până a stătut
Unde-a fost Pruncul născut
Și cu toți s-au bucurat
Pe Cristos dac-au aflat.

Cu daruri s-au închinat,
Ca la un mare împărat.
Și-napoi dac-au purces,
Pe altă cale-au mers,

Precum le-a fost lor și zis
De înger, noaptea în vis.
Iară Irod împărat,
Văzând că s-a înșelat,

Foarte rău s-a necăjit
Oaste mare a pornit,
Și-n Viflaim a intrat,
Mulți copii mici a tăiat.

Până la paisprezece mii,
Tot prunci mărunței, copii
De doi ani și mai în jos
Ca să taie pe Cristos.

O, tiranul, crud Irod!
Muri-n blestem de norod,
Nefiind el bucuros
De nașterea lui Cristos