Pàgina: 4 : 3 : 2 : 1
Da capo al fine
: Poemas 2005-10-15 (6744 senalas)
De ce-ai plecat?
: Poemas 2005-05-18 (10653 senalas)
De vorba cu diavolul
: Poemas 2004-07-20 (9559 senalas)
De vorbă cu iarna
: lui Ion U. Soricu Poemas 2003-06-17 (6724 senalas)
De vorbă cu mine însumi
: Poemas 2005-10-31 (7659 senalas)
Drum crucial
: lui Al. Tzigara-Samurcaș Poemas 2003-01-15 (5865 senalas)
Ecce homo
: Poemas 2004-07-20 (6449 senalas)
Echinox de toamnă
: Poemas 2005-10-15 (11444 senalas)
Epilog
: lui Nicu Herăscu Poemas 2005-05-01 (8014 senalas)
Epilog sentimental
: Poemas 2005-04-10 (7650 senalas)
Fapt divers
: Poemas 2005-10-31 (6487 senalas)
Fetița din Făgădău
: Poemas 2003-06-05 (7229 senalas)
Glasul morilor
: Poemas 2005-10-31 (6670 senalas)
Götterdämmerung
: Poemas 2005-10-31 (8768 senalas)
Hodie mihi, cras tibi
: Poemas 2002-12-15 (6937 senalas)
Împăcare postumă
: Poemas 2005-10-31 (6551 senalas)
În așteptare
: Poemas 2005-10-15 (10104 senalas)
În cinstea celei care a plecat
: Poemas 2005-06-16 (6381 senalas)
În loc de prefață
: Poemas 2005-02-05 (9385 senalas)
În orașul cu trei sute de biserici
: Poemas 2004-11-20 (6221 senalas)
În templul liniștii
: Poemas 2006-06-29 (6676 senalas)
Într-un bazar sentimental
: din volumul: "De vorbă cu mine însumi" (1913) Poemas 2005-12-14 (6789 senalas)
Isprava toamnei
: Poemas 2006-06-29 (10971 senalas)
Litanii pentru miezul nopții
: Poemas 2004-11-20 (6382 senalas)
Moartea amanților
: Poemas 2006-06-29 (7433 senalas)
Moartea dresorului de sticleți
: lui Const. Stere Poemas 2004-07-17 (5876 senalas)
Moartea pasagerului
: lui Perpessicius Poemas 2006-10-14 (10687 senalas)
Multașteptatei
: Poemas 2004-11-20 (11277 senalas)
Nihil
: Strofe pentru faptele diverse (1930) Poemas 2004-10-14 (6074 senalas)
Nihil
: Flacăra, V, nr. 11, 25 decembrie 1915 Poemas 2006-05-22 (5896 senalas)
Nocturnă
: Poemas 2005-06-08 (11407 senalas)
Nu sunt ce par a fi
: Poemas 2002-09-24 (6471 senalas)
Odeletă
: Poemas 2005-04-28 (7279 senalas)
Olandezul zburător
: comandorului Eugen Tăutu Poemas 2009-07-31 (10688 senalas)
Papusa automata
: Poemas 2005-05-11 (14194 senalas)
Pășește-ncet
: Poemas 2004-09-19 (7997 senalas)
Pastel bolnav
: doctorului Ionescu-Mihăiești Poemas 2009-04-21 (7473 senalas)
Pe harta Europei
: lui Aristide Blank Poemas 2006-03-22 (12304 senalas)
Pe malul Oltului
: Poemas 2004-11-20 (6489 senalas)
Peisaj umed
: Poemas 2009-04-25 (8559 senalas)
Poveste
: Nu sunt ce par a fi (1936) Poemas 2009-12-06 (4772 senalas)
Poveste scurtă
: Vol. -Nu sunt ce par a fi (1936) Poemas 2002-10-06 (7185 senalas)
Povestea mea
: Nu sunt ce par a fi (1936) Poemas 2009-12-06 (6554 senalas)
Primăvară inutilă
: lui Adrian Maniu Poemas 2003-06-17 (5654 senalas)
Prin gările cu firme-albastre
: din volumul: "De vorbă cu mine însumi" (1913) Poemas 2005-12-14 (5516 senalas)
Quiproquo
: Poemas 2004-11-20 (5600 senalas)
Rămâi
: Nu sunt ce par a fi (1936) Poemas 2009-12-06 (7415 senalas)
Rânduri pentru cuvintele "nu" și "da"
: Poemas 2005-04-10 (5764 senalas)
Rânduri pentru întregirea mea
: Poemas 2005-04-10 (5228 senalas)
Rânduri pentru Moș Crăciun
: Poemas 2006-05-22 (15982 senalas)
Pàgina: 4 : 3 : 2 : 1 |
|

|
|
|
|
Biografía Ion Minulescu
Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, București - d. 11 aprilie 1944, București) a fost un poet și prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc.
Născut la București,a copilărit la Slatina, de unde este originară mama sa. A urmat școala primară și gimnaziul la Pitești; a făcut bacalaureat în 1899 la un pension particular din București, "Brânză și Arghirescu". În 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producții poetice ale lui Ion Minulescu, atunci încă elev la Pitești, în revista "Povestea vorbei". În 1898, sub semnătura I. Minulescu-Nirvan, tânărul poet publică în "Foaia pentru toți", doi ani mai târziu poetul pleacă la Paris pentru a studia dreptul. Poeții francezi îi schimbă însă dorințele și, captivat de scrierile acestora, uită de studiile sale juridice. După numai 4 ani se intoarce in tara, unde compune poezie si proza, in 1905 va publica unele poeme unele fragmente de proză din "Jurnalul unui pribeag", în revista "Viața nouă" a lui Ovid Densusianu, unul din organele cele mai însemnate ale mișcării simboliste. În 1906, Ion Minulescu începe să publice o parte din versurile ce vor compune "Romanțele pentru mai târziu" in revista "Viata Literară si artistică" a lui Ilarie Chendi. Tot in acest an incepe prietenia cu Dimitrie Anghel, cu care va traduce în colaborare versuri din Albert Samain, Charles Guérin, H. Bataille, H. de Régnier, publicate in "Sămănătorul". Iarna 1906 - 1907 cei doi prieteni o petrec la Constanța, ecourile acestei șederi pe țărmurile Mării Negre regăsindu-se în versurile lor, în minulescianele "Romante pentru mai târziu" (1908) și în "Fantaziile" lui D. Anghel (1909). În anul 1914, la 11 aprilie, se celebrează căsătoria lui Ion Minulescu cu Claudia Millian (1887 - 1961), poetă simbolistă, autoarea volumelor de versuri "Garoafe rosii" (1914), "Cântări pentru pasărea albastră" (1923), "Întregire" (1936), precum și a unor piese de teatru, între care drama "Vreau să trăiesc" (1937). Ion Minulescu si Claudia Millian au avut o fiică, pe Mioara Minulescu, artistă plastică inzestrată, care s-a consacrat cu devoțiune filială păstrării memoriei părinților ei. Urmează anii razboiului, 1916 - 1918 când soții Minulescu se refugiază la Iași. După acest episod apare un nou volum de proză al lui Minulescu: "Măști de bronz și lampioane de porțelan" (1920). Un an mai târziu, Minulescu își face debutul ca autor dramatic pe scena Nationalului se joacă piesa "Pleacă berzele" și comedia într-un act "Lulu Popescu" (10 ianuarie). În 1924 apare romanul "Roșu, galben și albastru", unul din marile succese literare ale vremii, după ce fusese în prealabil publicat în paginile "Vieții românești". Se reprezintă Omul care trebuie să moară "grotescă tragică în trei acte", publicată mai târziu, în 1939, sub titlul "Ciracul lui Hegesias", iar 6 ani mai târziu, în 1930, apare volumul "Strofe pentru toată lumea". Apare culegerea de nuvele fantastice Cetiti-le noaptea. La 11 aprilie, 1944, în urma unui colaps cardiac, Ion Minulescu încetează din viață la București și este înmormântat la Cimitirul Bellu. Director general al artelor în Ministerul de culte și arte. A condus publicațiile simboliste "Revista celorlați" și "Insula". A debutat cu versuri în "Povestirea vorbii". S-a format sub influența succesivă a lui Duiliu Zamfirescu, Alexandru Macedonski, Ștefan Petică și a simboliștilor francezi și belgieni. A mai scris proză, piese de teatru și cronici dramatice.
Versuri
Romanțe pentru mai târziu, Ed. Alacalay, 1908,
De vorbă cu mine însumi, București, 1913
Spovedanii, colecția Manuscriptum, 1927
Strofe pentru toată lumea, Ed. Cultura Națională, 1930
Nu sunt ce par a fi, Ed. Fundațiilor, 1936
Versuri, ediție definitivă îngrijită de autor, 1939
Proză
Casa cu geamurile portocalii, B.P.T., 1908
Măști de bronz și lampioane de porțelan, Ed. Alcalay, 1920
Lulu Popescu, Ed. Alcalay, 1920
Pleacă berzele, Ed. Alcalay, 1920
Roșu, galben și albastru, Ed. Cultura națională, 1924
Manechinul sentimental, Ed. Cultura națională, 1926
Corigent la limba română, Ed. Cultura națională, 1929
Bărbierul regelui Midas, București, 1929
3 și cu Rezeda 4, Ed. Adevărul, 1933
Cetițile noaptea, Ed. Cultura națională, 1933
|