|
Biografía Ungureanu Alexandru
Alexandru Ungureanu
N. 7 ianuarie 1957, în București - m. 11 octombrie 2004, la Bacău.
Prozator.
Fiul juristului Vasile Ungureanu și al Elenei, casnică. Își începe studiile în Capitală, unde după absolvirea școlii generale urmează cursurile secției reale a Liceului Teoretic Nr. 24 și, apoi, pe cele ale secției Tehnologia Transporturilor și Telecomenzi Feroviare a Facultății de Transporturi din cadrul Institutului Politehnic București.
Are preocupări literare încă din liceu, frecventând mai toate cenaclurile bucureștene și scriind cu frenezie proza umoristică, poezie și teatru absurd. În anul 1978 își face debutul în cenaclul studențesc „Solaris\", al Casei de Cultură a Studenților „Grigore Preoteasa\", pe care îl va și conduce în perioada 1979-1982. în 1979 creează primele proze de anticipație, gen care îl va impune rapid mai ales prin inventivitatea, viziunea poetică și romantică, dar și ultramodernă cu care își construia misterioasele povestiri.
Debutează publicistic peste doi ani, când SLAST îi publică povestirea Alarmă în sistemele cibernetice, în același an revista Convorbiri literare acordându-i premiul său pentru povestirea Mașinii de visat șerpi. Urmează, firesc, alte și alte consacrări, între care se număra Premiul Helion pentru povestirea Artele marțiale moderne (I) - 1982, Premiul al III-lea la secțiunea povestire a concursului Consfătuirii Naționale a Cenaclurilor de Anticipație, pentru Cei dintr-o lacrimă - 1982 ș.a., precum și apariția în paginile revistelor Știință și Tehnică, Ateneu, Convorbiri literare, România literară, Steaua, Vatra, în fanzinele Paradox, Helion, SF Magazin, Ing, Qnasar, în almanahurile Anticipația și Convorbiri literare.
În 1982, la absolvirea facultății, e repartizat ca inginer la Stația Cai Ferate Uzinale a Combinatului de îngrășăminte Chimice Bacău, din 1984 preluând și conducerea cenaclului „Clepsidra\" al Comitetului Județean Bacău al U.T.C. Atmosfera de creație de aici îi priește, lucrând concomitent la culegerea de povestiri Artele marțiale moderne și la romanul realist Povestiri de la marginea lumii.
Editorial debutează în 1984, când Editura Albatros îi publică, în colecția „Fantastic Club\", romanul Marele Prag, ce l-a impus definitiv și i-a adus Premiul Comitetului Central al U.T.C.
În 1987 se transferă la Centrul de Radiodifuziune Galbeni (Bacău), iar după 1990 își abandonează profesia de bază, dedicându-se aproape în exclusivitate gazetăriei, împreuna cu cenacliștii de la „Clepsidra\" pune bazele publicației Pur și simplu, al cărei redactor-șef e în perioada 1990-1991, apoi devine director al săptămânalului Argus (1992), redactor-șef adjunct al cotidianului Ziua (1993), redactor-șef îa Radio Star B (1993) și la cotidianele Ultima oră (1995), Monitorul de Bacău (1995-1996) și săptămânalului Așa (1998), director al publicației Top Class, la alte publicații cu caracter economic etc. Nu neglijează afacerile, având preocupări editoriale, care au condus la apariția celui de-al doilea volum, Artele marțiale moderne (Editura Celelalte Cuvinte, Bacău, 1990), precum și a altora, de factură tehnică.
În cele peste două decenii de la debut, a fost inclus în peste 20 de volume colective, între care amintim Avertisment pentru liniștea planetei (Editura Albatros, 1985), Povestiri ciborobotice (Editura Științifică și Enciclopedică, 1986), Povestiri pentru mileniul III (idem, 1986), Timpul este umbra noastră (Editura Dacia, 1991), Young Science-Fiction from Eaast (New York, 1992), Nemira\'94 (Editura Nemira, 1994), Twelve (Editura Sedona, 1995) ș.a.
Tradus peste hotare și inclus în dicționarele de gen, îndrăgitul prozator ne-a părăsit înainte de vreme, la începutul lui octombrie 2004, lăsând în urma o opera care de abia de acum se impune a fi analizată cu atenție.
Vitraliu, anul XIII, nr. 3-4 (20) / decembrie 2004, Bacău, p.24, Cornel Galben
|
Textos Recomendados
