Pàgina: 4 : 3 : 2 : 1
Da capo al fine
: Poemas 2005-10-15 (5587 senalas)
De ce-ai plecat?
: Poemas 2005-05-18 (9502 senalas)
De vorba cu diavolul
: Poemas 2004-07-20 (7286 senalas)
De vorbă cu iarna
: lui Ion U. Soricu Poemas 2003-06-17 (5471 senalas)
De vorbă cu mine însumi
: Poemas 2005-10-31 (6524 senalas)
Drum crucial
: lui Al. Tzigara-Samurcaș Poemas 2003-01-15 (4943 senalas)
Ecce homo
: Poemas 2004-07-20 (5201 senalas)
Echinox de toamnă
: Poemas 2005-10-15 (9958 senalas)
Epilog
: lui Nicu Herăscu Poemas 2005-05-01 (6848 senalas)
Epilog sentimental
: Poemas 2005-04-10 (6370 senalas)
Fapt divers
: Poemas 2005-10-31 (5345 senalas)
Fetița din Făgădău
: Poemas 2003-06-05 (6140 senalas)
Glasul morilor
: Poemas 2005-10-31 (5536 senalas)
Götterdämmerung
: Poemas 2005-10-31 (7682 senalas)
Hodie mihi, cras tibi
: Poemas 2002-12-15 (5784 senalas)
Împăcare postumă
: Poemas 2005-10-31 (5448 senalas)
În așteptare
: Poemas 2005-10-15 (9087 senalas)
În cinstea celei care a plecat
: Poemas 2005-06-16 (5294 senalas)
În loc de prefață
: Poemas 2005-02-05 (8270 senalas)
În orașul cu trei sute de biserici
: Poemas 2004-11-20 (5187 senalas)
În templul liniștii
: Poemas 2006-06-29 (5694 senalas)
Într-un bazar sentimental
: din volumul: "De vorbă cu mine însumi" (1913) Poemas 2005-12-14 (5709 senalas)
Isprava toamnei
: Poemas 2006-06-29 (9701 senalas)
Litanii pentru miezul nopții
: Poemas 2004-11-20 (5333 senalas)
Moartea amanților
: Poemas 2006-06-29 (6309 senalas)
Moartea dresorului de sticleți
: lui Const. Stere Poemas 2004-07-17 (4913 senalas)
Moartea pasagerului
: lui Perpessicius Poemas 2006-10-14 (9505 senalas)
Multașteptatei
: Poemas 2004-11-20 (10060 senalas)
Nihil
: Strofe pentru faptele diverse (1930) Poemas 2004-10-14 (4712 senalas)
Nihil
: Flacăra, V, nr. 11, 25 decembrie 1915 Poemas 2006-05-22 (4745 senalas)
Nocturnă
: Poemas 2005-06-08 (10344 senalas)
Nu sunt ce par a fi
: Poemas 2002-09-24 (5393 senalas)
Odeletă
: Poemas 2005-04-28 (5579 senalas)
Olandezul zburător
: comandorului Eugen Tăutu Poemas 2009-07-31 (9545 senalas)
Papusa automata
: Poemas 2005-05-11 (12797 senalas)
Pășește-ncet
: Poemas 2004-09-19 (6896 senalas)
Pastel bolnav
: doctorului Ionescu-Mihăiești Poemas 2009-04-21 (6329 senalas)
Pe harta Europei
: lui Aristide Blank Poemas 2006-03-22 (11012 senalas)
Pe malul Oltului
: Poemas 2004-11-20 (5373 senalas)
Peisaj umed
: Poemas 2009-04-25 (7232 senalas)
Poveste
: Nu sunt ce par a fi (1936) Poemas 2009-12-06 (3767 senalas)
Poveste scurtă
: Vol. -Nu sunt ce par a fi (1936) Poemas 2002-10-06 (6056 senalas)
Povestea mea
: Nu sunt ce par a fi (1936) Poemas 2009-12-06 (5430 senalas)
Primăvară inutilă
: lui Adrian Maniu Poemas 2003-06-17 (4619 senalas)
Prin gările cu firme-albastre
: din volumul: "De vorbă cu mine însumi" (1913) Poemas 2005-12-14 (4462 senalas)
Quiproquo
: Poemas 2004-11-20 (4507 senalas)
Rămâi
: Nu sunt ce par a fi (1936) Poemas 2009-12-06 (6376 senalas)
Rânduri pentru cuvintele "nu" și "da"
: Poemas 2005-04-10 (4690 senalas)
Rânduri pentru întregirea mea
: Poemas 2005-04-10 (4225 senalas)
Rânduri pentru Moș Crăciun
: Poemas 2006-05-22 (14731 senalas)
Pàgina: 4 : 3 : 2 : 1 |
|

|
|
|
Biografía Ion Minulescu
Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, București - d. 11 aprilie 1944, București) a fost un poet și prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc.
Născut la București,a copilărit la Slatina, de unde este originară mama sa. A urmat școala primară și gimnaziul la Pitești; a făcut bacalaureat în 1899 la un pension particular din București, "Brânză și Arghirescu". În 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producții poetice ale lui Ion Minulescu, atunci încă elev la Pitești, în revista "Povestea vorbei". În 1898, sub semnătura I. Minulescu-Nirvan, tânărul poet publică în "Foaia pentru toți", doi ani mai târziu poetul pleacă la Paris pentru a studia dreptul. Poeții francezi îi schimbă însă dorințele și, captivat de scrierile acestora, uită de studiile sale juridice. După numai 4 ani se intoarce in tara, unde compune poezie si proza, in 1905 va publica unele poeme unele fragmente de proză din "Jurnalul unui pribeag", în revista "Viața nouă" a lui Ovid Densusianu, unul din organele cele mai însemnate ale mișcării simboliste. În 1906, Ion Minulescu începe să publice o parte din versurile ce vor compune "Romanțele pentru mai târziu" in revista "Viata Literară si artistică" a lui Ilarie Chendi. Tot in acest an incepe prietenia cu Dimitrie Anghel, cu care va traduce în colaborare versuri din Albert Samain, Charles Guérin, H. Bataille, H. de Régnier, publicate in "Sămănătorul". Iarna 1906 - 1907 cei doi prieteni o petrec la Constanța, ecourile acestei șederi pe țărmurile Mării Negre regăsindu-se în versurile lor, în minulescianele "Romante pentru mai târziu" (1908) și în "Fantaziile" lui D. Anghel (1909). În anul 1914, la 11 aprilie, se celebrează căsătoria lui Ion Minulescu cu Claudia Millian (1887 - 1961), poetă simbolistă, autoarea volumelor de versuri "Garoafe rosii" (1914), "Cântări pentru pasărea albastră" (1923), "Întregire" (1936), precum și a unor piese de teatru, între care drama "Vreau să trăiesc" (1937). Ion Minulescu si Claudia Millian au avut o fiică, pe Mioara Minulescu, artistă plastică inzestrată, care s-a consacrat cu devoțiune filială păstrării memoriei părinților ei. Urmează anii razboiului, 1916 - 1918 când soții Minulescu se refugiază la Iași. După acest episod apare un nou volum de proză al lui Minulescu: "Măști de bronz și lampioane de porțelan" (1920). Un an mai târziu, Minulescu își face debutul ca autor dramatic pe scena Nationalului se joacă piesa "Pleacă berzele" și comedia într-un act "Lulu Popescu" (10 ianuarie). În 1924 apare romanul "Roșu, galben și albastru", unul din marile succese literare ale vremii, după ce fusese în prealabil publicat în paginile "Vieții românești". Se reprezintă Omul care trebuie să moară "grotescă tragică în trei acte", publicată mai târziu, în 1939, sub titlul "Ciracul lui Hegesias", iar 6 ani mai târziu, în 1930, apare volumul "Strofe pentru toată lumea". Apare culegerea de nuvele fantastice Cetiti-le noaptea. La 11 aprilie, 1944, în urma unui colaps cardiac, Ion Minulescu încetează din viață la București și este înmormântat la Cimitirul Bellu. Director general al artelor în Ministerul de culte și arte. A condus publicațiile simboliste "Revista celorlați" și "Insula". A debutat cu versuri în "Povestirea vorbii". S-a format sub influența succesivă a lui Duiliu Zamfirescu, Alexandru Macedonski, Ștefan Petică și a simboliștilor francezi și belgieni. A mai scris proză, piese de teatru și cronici dramatice.
Versuri
Romanțe pentru mai târziu, Ed. Alacalay, 1908,
De vorbă cu mine însumi, București, 1913
Spovedanii, colecția Manuscriptum, 1927
Strofe pentru toată lumea, Ed. Cultura Națională, 1930
Nu sunt ce par a fi, Ed. Fundațiilor, 1936
Versuri, ediție definitivă îngrijită de autor, 1939
Proză
Casa cu geamurile portocalii, B.P.T., 1908
Măști de bronz și lampioane de porțelan, Ed. Alcalay, 1920
Lulu Popescu, Ed. Alcalay, 1920
Pleacă berzele, Ed. Alcalay, 1920
Roșu, galben și albastru, Ed. Cultura națională, 1924
Manechinul sentimental, Ed. Cultura națională, 1926
Corigent la limba română, Ed. Cultura națională, 1929
Bărbierul regelui Midas, București, 1929
3 și cu Rezeda 4, Ed. Adevărul, 1933
Cetițile noaptea, Ed. Cultura națională, 1933
|