Pàgina: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1
Cântec
:
 Poemas 2005-01-30 (12767 senalas)
Cântec
: din Argotice
Poemas 2005-02-27 (10632 senalas)
Cântec
: din Argotice
Poemas 2005-02-27 (9768 senalas)
Cântec
: Despărțire de o vârstă
Poemas 2005-07-02 (11090 senalas)
Cântec
: din volumul "Carta Magna"
Poemas 2006-06-18 (8970 senalas)
Cântec
: text manuscris
Poemas 2008-01-30 (13460 senalas)
Cântec
: Ciolănoasă-mi stă vederea...
Poemas 2009-07-27 (8188 senalas)
Cântec
: Mă învelesc de frig într-o speranță...
Poemas 2009-07-27 (8573 senalas)
Cântec
: Când văd limacșii mi se face scârbă...
Poemas 2009-07-28 (8543 senalas)
Cântec
: Căzut în zăpadă și stâlcind fără de voie...
Poemas 2009-08-03 (7920 senalas)
Cântec
: Prin lucrul rău, prin lucrul rupt...
Poemas 2009-08-04 (8359 senalas)
Cântec
: De dor de tine...
Poemas 2009-08-04 (10383 senalas)
Cântec
: Câtă istorie și ce trecut...
Poemas 2009-08-04 (8897 senalas)
Cântec
:
Poemas 2009-08-05 (19534 senalas)
Cântec
: Ficțiunile adolescenței
Poemas 2009-08-05 (12513 senalas)
Cântec
: Se urâțise trupul gândit...
Poemas 2009-08-05 (9511 senalas)
Cântec
:
Poemas 2009-08-05 (9442 senalas)
Cântec de dor
:
Poemas 2002-06-20 (8210 senalas)
Cântec de dragoste la marginea mării
:
Poemas 2002-09-13 (9368 senalas)
Cântec de drum
:
Poemas 2003-06-05 (8561 senalas)
Cântec de iarnă
: Sensul iubirii -1960-
Poemas 2002-06-25 (9212 senalas)
Cântec de iarnă
:
Poemas 2005-02-27 (10282 senalas)
Cântec de încurajare
:
Poemas 2003-03-29 (10998 senalas)
Cântec de lume
: Argotice (1955)
Poemas 2005-08-29 (9313 senalas)
Cântec de lună nouă
: Argotice (1955)
Poemas 2005-08-29 (9713 senalas)
Cântec de pauză
:
Poemas 2009-08-01 (8056 senalas)
Cântec de primăvară
:
Poemas 2003-04-01 (25285 senalas)
Cântec de trei
:
Poemas 2004-01-18 (9859 senalas)
Cântec fără răspuns
:
Poemas 2002-09-14 (9035 senalas)
Cântec liniștit
:
Poemas 2003-03-24 (9703 senalas)
Cântec nesocotit
: Argotice
Poemas 2005-04-24 (9432 senalas)
Cântec pentru crăpatul zorilor
:
Poemas 2009-02-21 (7562 senalas)
Cântec singur
:
Poemas 2005-10-15 (8472 senalas)
Cântec singur
:
Poemas 2005-10-15 (13285 senalas)
cântec trist
:
Poemas 2002-11-23 (7782 senalas)
Cântec vechi de lună nouă
:
Poemas 2005-02-27 (11612 senalas)
Cântecul privirilor
:
Poemas 2005-08-29 (8684 senalas)
Cantos II
: Nichita Stanescu insotit de Aurelian Titu Dumitrescu
Poemas 2005-04-07 (8719 senalas)
Cărăbușul de arama
: pentru copii
Poemas 2005-06-09 (13413 senalas)
Cârciumă veche
:
Poemas 2009-08-01 (7879 senalas)
Către Eminescu
:
Poemas 2012-06-23 (14176 senalas)
Către fântânar
:
Poemas 2003-03-19 (8811 senalas)
Către Galateea
:
Poemas 2004-02-11 (9093 senalas)
Către Hypnos
:
Poemas 2003-05-13 (8484 senalas)
Către Laura
:
Poemas 2006-03-10 (10119 senalas)
Către Titu...
:
Ensayo 2004-04-22 (12352 senalas)
Către ultimul actor
:
Poemas 2003-07-21 (8548 senalas)
Căutarea tonului
:
Poemas 2009-05-05 (13699 senalas)
Cavaler al florii de cireș
:
Poemas 2002-12-03 (8026 senalas)
Cavalerul
:
Poemas 2009-07-28 (5711 senalas)
Pàgina: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografía Nichita Stănescu
Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.
Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici.
A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980).
În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sf. Petru și Pavel”, devenit „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, pentru ca ulterior, între 1952 - 1957 să urmeze cursurile Facultății de Filologie a Universității din București.
În 1952, s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa din adolescență, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie și a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora) Tărâță.
1955 - Nichita și-a adunat poeziile sale „bășcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit Argotice — cântece la drumul mare și publicat foarte târziu, după moartea sa, în 1992, de Doinea Ciurea
1957 - În luna martie, Nichita Stănescu debutează simultan în revistele „Tribuna” din Cluj și în „Gazeta literară” cu trei poezii.
1957-1958 - Este pentru scurt timp corector și apoi redactor la secția de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
1960 - La sfârșitul anului debutează cu volumul Sensul iubirii.
1963 - Are loc prima călătorie peste hotare a poetului în Cehoslovacia.
1964 - Apare la începutul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul primește Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaște pe poeta Gabriela Melinescu, și în tensiunea relației lor poetul creează cele mai explozive poeme ale sale.
1965 - Apare în martie volumul de poezii Dreptul la timp.
1966 - Publică la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Elegiile vor aparea integral însă abia în anul următor, în prima sa antologie, Alfa.
1967 - Trei volume ale sale sunt tipărite: Roșu vertical, antologia Alfa și volumul de poezii Oul și sfera.
1969 - Tipărește Necuvintele, care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare și volumul de poezii Un pământ numit România. Este numit redactor-șef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.
1970-1973 - Devine redactor-șef adjunct la „România literară”, revistă condusă de Nicolae Breban.
1970 - Publică volumul În dulcele stil clasic și a doua antologie din opera sa cu un titlu neutru, Poezii. Susține o rubrică lunară în revista „Argeș”.
1971 - Apar în Iugoslavia două cărți traduse: Belgradul în cinci prieteni, ediție bilingvă de poezii inedite și Nereci (Necuvintele).
1972 - Publică două noi volume de poezii: Belgradul în cinci prieteni și Măreția frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obține pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
1973 - Scoate o antologie de poezii de dragoste Clar de inimă.
1974 - În martie, de ziua lui, are o revelație a morții sub forma unui îngrozitor tunel oranj.
1975 - Obține pentru ultima oară Premiul Uniunii Scriitorilor și i se atribuie Premiul internațional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder). Tipărește cea de-a patra antologie a sa, Starea poeziei, în populara colecție Biblioteca pentru toți. Devine publicist comentator la „România literară”. Se mută în ultima sa locuință, din Str. Piața Amzei nr. 9. În fața geamului apartamentului său crește celebrul salcâm Gică.
1977 - La 4 martie poetul încearcă, în zadar, să-l salveze pe prietenul său Nicolae Ștefănescu, și este lovit de un zid care s-a prăbușit după cutremur. În urma șocului suferă o paralizie de scurtă durată a părții stângi a corpului care va lăsa ceva sechele și după vindecare.
1978 - Publică volumul de poezii Epica Magna, care primește în același an premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române
1979 - Lansează volumul de poezii Opere imperfecte.
Editura Narodna Kultura din Bulgaria îi publică volumul Bazorelief cu îndrăgostiți, traducător Ognean Stamboliev.
1980 - Propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel pentru literatură, alături de Elytis, Frisch, Senghor și Borges. Premiul este acordat poetului grec Odysseas Elytis. Discul „Nichita Stănescu - o recitare”, realizat de Constantin Crișan in colaborare cu Augustin Frățilă, este pus în vânzare de Casa de discuri Electrecord.
1981 - În august are prima criză hepatică. Aceste crize vor continua în toamnă și poetul se internează la spitalul Fundeni.
1982 - În februarie moare tatăl poetului. Volumul Noduri și semne, subintitulat Recviem pentru moartea tatălui este o selecție din tot ce a scris poetul de la ultima sa apariție editorială.
În iulie se căsătorește cu ultima sa soție, Todorița Tărâță (Dora). Călătorește prin Macedonia și Iugoslavia, înainte să-și fractureze piciorul stâng în luna noiembrie în Vrancea, accident care-l va imobiliza în casă timp de șase luni.
1983 - La finele lunii ianuarie, Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu solicită directorului Editurii Albatros, Mircea Sântimbreanu, publicarea între coperte a lucrării Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu.
1983 - Ascunde față de toți semnele maladiei sale, afișându-se optimist, iar medicii se declară uimiți de rezistența și vitalitatea sa extraordinară. La 31 martie, la împlinirea a 50 de ani de viață, poetului i se organizează o sărbătorire națională.
Continuă să-i apară traduceri ale poeziilor peste hotare, în special în Iugoslavia. În timpul unei călătorii în această țară va avea o criză foarte gravă, ce necesită intervenția medicilor.
Pe 12 decembrie, pe la miezul nopții, durerile din zona ficatului devin îngrozitoare și este adus cu salvarea la Spitalul de urgență unde crizele sunt extrem de violente și poetul se stinge din viață fix la orele două și zece minute. Ultimele sale cuvinte sunt: „Respir, doctore, respir”.
1985 - Apare volumul inedit Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Românească, 1985, (inițial Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu au publicat în întregime Antimetafizica în suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, în 1983).
1992 - Este editată Argotice — cântece la drumul mare, subintitulată „poezii”, ediție alcătuită, îngrijită și prefațată de Doina Ciurea, București, Editura Românul, 1992.
2001 - În Bulgaria, la Editura Zaharie Stoyanov, apare O viziune a sentimentelor, traducător Ognean Stamboliev.
|
Textos Recomendados
