Pàgina: 3 : 2 : 1
Anacreontică
: Poemas 2005-10-15 (8030 senalas)
Angelina
: Poemas 2005-10-15 (6919 senalas)
Armingenii
: Poemas 2005-10-15 (6777 senalas)
Atque nos!
: Poemas 2005-10-15 (8627 senalas)
Baladă
: Poemas 2009-01-21 (11458 senalas)
Balada albaneză
: Poemas 2008-11-03 (8567 senalas)
Biserica ruinată
: Poemas 2005-10-15 (9822 senalas)
Blăstăm de mamă
: Poemas 2005-10-15 (13085 senalas)
Blestemul trădării
: Poemas 2005-10-15 (6970 senalas)
Brâul Cosânzenii
: Poemas 2005-05-21 (6310 senalas)
Cântă pilotul
: Poemas 2005-10-15 (6896 senalas)
Cântec
: poezii pentru copii Poemas 2005-06-17 (94951 senalas)
Cântec
: Poemas 2005-10-15 (7527 senalas)
Cântec
: Poemas 2005-10-15 (8704 senalas)
Cântec (XXXI)
: Poemas 2005-06-18 (17540 senalas)
Cântec ostășesc
: Poemas 2005-10-15 (7236 senalas)
Cântecul cel vechi al Oltului
: Poemas 2005-10-15 (6955 senalas)
Cântecul Redutei
: din volumul „Cântece de vitejie” Poemas 2005-08-03 (12847 senalas)
Ceas-rău
: Poemas 2005-11-11 (7303 senalas)
Cetatea Neamțului
: Poemas 2005-09-06 (35097 senalas)
Chindia
: Poemas 2008-02-06 (6025 senalas)
Colindatorii
: Poemas 2002-12-28 (110708 senalas)
Cornul
: Baladă germană Poemas 2005-11-11 (7052 senalas)
Crăiasa zânelor
: Poemas 2005-04-28 (7572 senalas)
De profundis
: Poemas 2005-11-11 (7063 senalas)
Decebal cătră popor
: Poemas 2006-03-22 (10216 senalas)
Doina
: Poemas 2005-11-11 (21933 senalas)
Draga mamei
: Poemas 2005-11-11 (8175 senalas)
Dragoste învrăjbită
: Poemas 2005-11-11 (10426 senalas)
Dragostea păcurărească
: Poemas 2005-11-11 (6862 senalas)
Dunărea și Oltul
: Poemas 2005-11-11 (10046 senalas)
Dușmancele
: Poemas 2002-08-11 (41083 senalas)
El Zorab
: Poemas 2004-01-07 (136561 senalas)
Ex ossibus ultor!
: Poemas 2006-03-22 (9118 senalas)
Fatma
: Poemas 2002-06-15 (8785 senalas)
Filozofii și Plugarii
: (după o poveste poporală) Poemas 2005-08-06 (7242 senalas)
Fragment epic
: Poemas 2005-11-11 (6859 senalas)
Fulger
: Poemas 2005-11-11 (7910 senalas)
Golia ticălosul
: Poemas 2005-11-11 (6627 senalas)
Iarna pe ulita
: 1896 - Fire de tort Poemas 2003-11-26 (50489 senalas)
Ideal
: Poemas 2005-11-11 (12366 senalas)
Iedera
: Poemas 2008-02-06 (9359 senalas)
Imnul studenților
: Poemas 2006-04-05 (6754 senalas)
În miezul verii
: Poemas 2005-05-03 (23447 senalas)
Inima mamei
: Poemas 2002-10-21 (18314 senalas)
Ispita
: Poemas 2005-04-28 (9496 senalas)
La oglindă
: Poemas 2002-08-11 (19801 senalas)
Lordul John
: Poemas 2005-07-15 (36489 senalas)
Lupta vietii
: Poemas 2002-09-23 (11615 senalas)
Mama
: Poemas 2002-08-11 (13222 senalas)
Pàgina: 3 : 2 : 1 |
|

|
|
|
Biografía George Coșbuc
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani.
Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea Sălăuții, învățând germana cu unchiul său Ion Ionașcu, directorul școlii. În clasa a IV-a (1875), se află la Școala Normală din Năsăud, pe care o absolvă pe data de 21 iunie 1876. În toamna acestui an, Coșbuc se înscrie în clasa I a Gimnaziului Fundațional din Năsăud; de atunci datează și primele contacte cu operele scriitorilor români și cu literatura universală: Lenau, Heine, Chamisso, Bürger și alții. La liceul din Năsăud erau profesori cu o pregătire serioasă, se punea accent pe studiul limbilor și al literaturilor clasice, încât Coșbuc și-a format aici o temeinică bază pentru cultura sa. Începe să scrie versuri și activează în Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva a gimnaziului, din clasa a V-a (1880 - 1881) ca membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președinte. Publică în paginile revistei Muza someșeană (1882 - 1883) primele poezii, citește la ședințele societății traduceri din Rückert, Petõfi și o poveste populară, în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul românesc și față de cărțile vechi îi marchează, din această perioadă, destinul creator. În mai 1884 își susține examenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, în toamna anului 1884, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la Tribuna din Sibiu (decembrie 1884).
În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la Tribuna, publicând Atque nos, Fata craiului din cetini, Draga mamei, Dragoste păcurărească. Ioan Slavici, directorul Tribunei, îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla Cărțile săteanului român, continuă să tipărească în Tribuna povești și basme versificate (Fulger, Brâul Cosânzenii, Tulnic și Lioara), corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la Tribuna, inaugurându-se astfel o etapă hotărâtoare în formația sa.
În aprecierile criticilor literari, Coșbuc este văzut ca un mare talent, mai presus de toți, care a reușit să depășească dulcegăria somptuoasă a lui Vasile Alecsandri și filozofia sufletească sfâșiată a lui Eminescu. Vorbind despre „cântarea” lui Coșbuc, Octavian Goga apreciază că ea „se desfășoară în imnul vast al naturii”. Totodată, natura creată de Coșbuc este o natură umanizată, robustă, fremătătoare, în necontenită germinație; asupra ei își exercită activitatea specifică țăranului (Dumitru Micu). Creațiile coșbuciene primesc un caracter de veridicitate puternic în ochii criticii, prin faptul că scriitorul cunoaște „toată viața țărănească, de la bucuriile și veselia nunții, până la durerea morții, toate năcazurile țărănești (...) nu din cărți, ci trăite de el” (Constantin Dobrogeanu-Gherea).
|