Pàgina: 2 : 1
Fluierul
:
 Poemas 2002-08-08 (17843 senalas)
Fragment dintr-o scrisoare a lui Vasile Alecsandri către Ion Ghica
: Mircești, Decembrie 1883
Personales 2011-07-21 (6761 senalas)
Gerul
:
Poemas 2006-04-01 (119397 senalas)
Gondoleta
:
Poemas 2002-08-08 (6287 senalas)
Groza
:
Poemas 2004-09-01 (6214 senalas)
Hora
:
Poemas 2002-08-08 (9452 senalas)
Hora de la Plevna
:
Poemas 2002-08-08 (8611 senalas)
Hora Unirei
:
Poemas 2002-08-08 (7705 senalas)
Iarna
:
Poemas 2010-05-23 (18762 senalas)
Imn lui Ștefan cel Mare
:
Poemas 2006-04-03 (27774 senalas)
Înșiră-te, mărgărite
: legenda
Poemas 2006-04-01 (5361 senalas)
La gura sobei
:
Poemas 2006-04-03 (14050 senalas)
Lăcrimioare
:
Poemas 2003-05-16 (8523 senalas)
Le chant du latin
: Cântecul gintei Latine
 Poemas 2009-05-06 (6148 senalas)
Legenda ciocârliei
:
Poemas 2006-04-04 (12445 senalas)
Legenda lăcrimioarei
:
Poemas 2006-04-04 (10713 senalas)
Legenda rândunicăi
:
Poemas 2006-04-04 (13391 senalas)
Malul Siretului
:
Poemas 2006-04-03 (40753 senalas)
Meșterul Manole
: Baladă populară
Poemas 2010-01-25 (277710 senalas)
Mezul iernei
:
Poemas 2002-08-08 (114668 senalas)
Muntele de foc *
: Legendă din Munții Apenini
Poemas 2006-04-05 (8784 senalas)
Noaptea
:
Poemas 2006-04-03 (69932 senalas)
Noaptea albă
: Fragment dintr-o Legendă
Poemas 2011-07-22 (9206 senalas)
Oda ostașilor români
:
Poemas 2006-04-04 (10134 senalas)
Paștele
:
Poemas 2010-05-23 (6783 senalas)
Pe coastele Calabriei
:
Poemas 2011-07-22 (14165 senalas)
Pe marea
:
Poemas 2002-08-08 (5588 senalas)
Pe un album
:
Poemas 2002-08-08 (7447 senalas)
Penes Curcanul
:
Poemas 2002-08-08 (77834 senalas)
Primăvara
: poezii pentru copii
Poemas 2005-07-15 (377299 senalas)
Primăvara
: poezii pentru copii
Poemas 2010-03-15 (6535 senalas)
Răzbunarea lui Statu-Palmă
:
Poemas 2010-06-06 (4887 senalas)
Romanta de toamna
:
Poemas 2002-08-08 (15111 senalas)
Sania
:
Poemas 2002-08-08 (27378 senalas)
Sentinela română
: poem istoric
Poemas 2006-04-01 (5800 senalas)
Sergentul
:
Poemas 2002-08-08 (79001 senalas)
Serile la Mircești
: Pasteluri
Poemas 2011-07-21 (22720 senalas)
Sfarsit de toamna
: Volumul Pasteluri
Poemas 2005-09-18 (213683 senalas)
Soarele, vântul si gerul
:
Poemas 2002-08-08 (10069 senalas)
Ștefan și Dunărea
:
Poemas 2006-04-03 (5585 senalas)
Ștefan Vodă și codrul
:
Poemas 2006-04-03 (7394 senalas)
Stelele
:
Poemas 2002-08-08 (7900 senalas)
Steluta
:
Poemas 2002-08-08 (13942 senalas)
Strunga
:
Poemas 2002-08-08 (6876 senalas)
Tânăra creolă
:
Poemas 2005-11-30 (5587 senalas)
Tara
:
Poemas 2002-08-08 (15194 senalas)
Toamna țesătoare
:
Poemas 2010-06-06 (24052 senalas)
Viscolul
:
Poemas 2010-05-23 (57679 senalas)
Pàgina: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografía Vasile Alecsandri
1818, 21 iulie - Viitorul bard national se naste la Bacau. Fiu de boiernasi: Vasile Alecsandri si Elena Cozoni, fata unui grec românizat. Ca în poveste, au fost sapte copii, dar au ramas doar trei: frumoasa Catinca, Iancu - viitorul colonel si Vasile, care va deveni regele poeziei.
1828 - Tatal, îmbogatit din negotul cu sare si cereale, cumpara mosia Mircesti, din Lunca Siretului, pe care pusese ochii mai demult, în drumurile sarii, umblând din tinutul Bacaului pâna la Iasi si dincolo de Prut. Copilul care purta numele tatalui, Vasile, învata în casele iesene ale familiei cu Gherman Vida, calugar maramuresan. Fiul de tigan Vasile Porojan îi devine prieten de joaca, la Mircesti
1828-1834 - Studiaza la pensionul lui V.Cuénim, fiind coleg cu Kogalniceanu.
1834 - Calatorie de studii la Paris, unde-si ia bacalaureatul în 1835. Încearca sa studieze
chimia, medicina, dreptul, dar renunta repede, ocupându-se cu drag de literature
1838 - Primele încercari literare în franceza, pe care-o stapânea la perfectie.
1848 - Este unul dintre conducatorii miscarii revolutionare de la Iasi. Scrie acum poezia Catre români (mai târziu cu titlul Desteptarea României). Fuge, dupa înfrângerea revoltei, prin Austria si Germania la Paris, unde scrie poeziile Adio Moldovei si Sentinela româna.
1850 - Dupa un exil de doi ani, revine în Moldova. La Teatrul National i se joaca Chirita în Iasi sau Doua fete si-o neneaca.
1852 - Culege si "îndreapta" minunatele perle ale folclorului românesc pe care le publica în anul 1852 (vol. I), partea a doua aparând în 1853: Poezii populare. Balade adunate si îndreptate de V.Alecsandri (Miorita, Toma Alimos, Manastirea Arges, Novac si Corbul etc.) Totodata, în 1853, publica si poeziile sale originale Doine si lacramioare, la Paris.
1855 - Sub conducerea sa apare revista România literara.
1856 - Hora Unirii e publicata de Kogalniceanu în Steaua Dunarii. Alecsandri se înroleaza, cu toata fiinta, în lupta pentru Unirea Principatelor. Pe la sfârsitul acestui an începe o noua poveste de dragoste, desi era legat printr-o promisiune de credinta facuta Elenei Negri, pe patul ei de moarte
1859 - E numit de Cuza-Voda ministru al afacerilor externe, pledând în Occident pentru recunoasterea Unirii.
1860 - Se stabileste, pentru toata viata la Mircesti, lânga noua sa iubire Paulina si fetita lor Maria. Cu Paulina se va casatori oficial foarte târziu, pe 3 octombrie 1876 (la 55 de ani).
1862-1875 - Scrie la Mircesti ciclul Pasteluri, poezii lirice, 40 la numar: Miezul iernii, Serile la Mircesti, Iarna, Gerul, La gura sobei, Oaspetii primaverii, Rodica, Lunca din Mircesti, Malul Siretului etc.
1872-1878 - Scrie aproape întreaga poezie epica. Ciclul Legende: Groza, Andrii-Popa, Altarul manastirii Putna, Visul lui Petru Rares, Legenda rândunicai, Grui-Sânger, Rapirea Bucovinei, Dan, capitan de plai, Dumbrava rosie s.a. - Închina ciclul Ostasii nostri (1878) eroismului românilor în Razboiul de Independenta (Penes Curcanul, Sergentul, Hora de la Grivita, Hora de la Plevna s.a.)
1878 - Cântecul gintei latine, poezie pentru care este premiat la concursul panoramic de la Montpellier (Franta).
1881 - Scrie feeria nationala Sânziana si Pepelea.
1883 - Termina drama Fântâna Blanduziei
1890 - Bolnav de cancer, care l-a rascolit îndelung, se stinge vara, la 22 august, ramânându-i în priviri universul casei de la Mircesti. A fost dus la mormânt într-un car tras de patru boi.
|
Textos Recomendados
