Pàgina: 2 : 1
Fluierul
:
 Poemas 2002-08-08 (18149 senalas)
Fragment dintr-o scrisoare a lui Vasile Alecsandri către Ion Ghica
: Mircești, Decembrie 1883
Personales 2011-07-21 (7092 senalas)
Gerul
:
Poemas 2006-04-01 (119836 senalas)
Gondoleta
:
Poemas 2002-08-08 (6618 senalas)
Groza
:
Poemas 2004-09-01 (6612 senalas)
Hora
:
Poemas 2002-08-08 (9780 senalas)
Hora de la Plevna
:
Poemas 2002-08-08 (8906 senalas)
Hora Unirei
:
Poemas 2002-08-08 (7964 senalas)
Iarna
:
Poemas 2010-05-23 (19496 senalas)
Imn lui Ștefan cel Mare
:
Poemas 2006-04-03 (28067 senalas)
Înșiră-te, mărgărite
: legenda
Poemas 2006-04-01 (5606 senalas)
La gura sobei
:
Poemas 2006-04-03 (14430 senalas)
Lăcrimioare
:
Poemas 2003-05-16 (8865 senalas)
Le chant du latin
: Cântecul gintei Latine
 Poemas 2009-05-06 (6426 senalas)
Legenda ciocârliei
:
Poemas 2006-04-04 (12869 senalas)
Legenda lăcrimioarei
:
Poemas 2006-04-04 (11035 senalas)
Legenda rândunicăi
:
Poemas 2006-04-04 (13752 senalas)
Malul Siretului
:
Poemas 2006-04-03 (41497 senalas)
Meșterul Manole
: Baladă populară
Poemas 2010-01-25 (287014 senalas)
Mezul iernei
:
Poemas 2002-08-08 (115702 senalas)
Muntele de foc *
: Legendă din Munții Apenini
Poemas 2006-04-05 (9061 senalas)
Noaptea
:
Poemas 2006-04-03 (70338 senalas)
Noaptea albă
: Fragment dintr-o Legendă
Poemas 2011-07-22 (9521 senalas)
Oda ostașilor români
:
Poemas 2006-04-04 (10482 senalas)
Paștele
:
Poemas 2010-05-23 (7299 senalas)
Pe coastele Calabriei
:
Poemas 2011-07-22 (14472 senalas)
Pe marea
:
Poemas 2002-08-08 (5904 senalas)
Pe un album
:
Poemas 2002-08-08 (7744 senalas)
Penes Curcanul
:
Poemas 2002-08-08 (78782 senalas)
Primăvara
: poezii pentru copii
Poemas 2005-07-15 (407048 senalas)
Primăvara
: poezii pentru copii
Poemas 2010-03-15 (6910 senalas)
Răzbunarea lui Statu-Palmă
:
Poemas 2010-06-06 (5165 senalas)
Romanta de toamna
:
Poemas 2002-08-08 (15471 senalas)
Sania
:
Poemas 2002-08-08 (28246 senalas)
Sentinela română
: poem istoric
Poemas 2006-04-01 (6129 senalas)
Sergentul
:
Poemas 2002-08-08 (79549 senalas)
Serile la Mircești
: Pasteluri
Poemas 2011-07-21 (23154 senalas)
Sfarsit de toamna
: Volumul Pasteluri
Poemas 2005-09-18 (214322 senalas)
Soarele, vântul si gerul
:
Poemas 2002-08-08 (10351 senalas)
Ștefan și Dunărea
:
Poemas 2006-04-03 (5845 senalas)
Ștefan Vodă și codrul
:
Poemas 2006-04-03 (7717 senalas)
Stelele
:
Poemas 2002-08-08 (8296 senalas)
Steluta
:
Poemas 2002-08-08 (14348 senalas)
Strunga
:
Poemas 2002-08-08 (7256 senalas)
Tânăra creolă
:
Poemas 2005-11-30 (6008 senalas)
Tara
:
Poemas 2002-08-08 (15965 senalas)
Toamna țesătoare
:
Poemas 2010-06-06 (24378 senalas)
Viscolul
:
Poemas 2010-05-23 (58266 senalas)
Pàgina: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografía Vasile Alecsandri
1818, 21 iulie - Viitorul bard national se naste la Bacau. Fiu de boiernasi: Vasile Alecsandri si Elena Cozoni, fata unui grec românizat. Ca în poveste, au fost sapte copii, dar au ramas doar trei: frumoasa Catinca, Iancu - viitorul colonel si Vasile, care va deveni regele poeziei.
1828 - Tatal, îmbogatit din negotul cu sare si cereale, cumpara mosia Mircesti, din Lunca Siretului, pe care pusese ochii mai demult, în drumurile sarii, umblând din tinutul Bacaului pâna la Iasi si dincolo de Prut. Copilul care purta numele tatalui, Vasile, învata în casele iesene ale familiei cu Gherman Vida, calugar maramuresan. Fiul de tigan Vasile Porojan îi devine prieten de joaca, la Mircesti
1828-1834 - Studiaza la pensionul lui V.Cuénim, fiind coleg cu Kogalniceanu.
1834 - Calatorie de studii la Paris, unde-si ia bacalaureatul în 1835. Încearca sa studieze
chimia, medicina, dreptul, dar renunta repede, ocupându-se cu drag de literature
1838 - Primele încercari literare în franceza, pe care-o stapânea la perfectie.
1848 - Este unul dintre conducatorii miscarii revolutionare de la Iasi. Scrie acum poezia Catre români (mai târziu cu titlul Desteptarea României). Fuge, dupa înfrângerea revoltei, prin Austria si Germania la Paris, unde scrie poeziile Adio Moldovei si Sentinela româna.
1850 - Dupa un exil de doi ani, revine în Moldova. La Teatrul National i se joaca Chirita în Iasi sau Doua fete si-o neneaca.
1852 - Culege si "îndreapta" minunatele perle ale folclorului românesc pe care le publica în anul 1852 (vol. I), partea a doua aparând în 1853: Poezii populare. Balade adunate si îndreptate de V.Alecsandri (Miorita, Toma Alimos, Manastirea Arges, Novac si Corbul etc.) Totodata, în 1853, publica si poeziile sale originale Doine si lacramioare, la Paris.
1855 - Sub conducerea sa apare revista România literara.
1856 - Hora Unirii e publicata de Kogalniceanu în Steaua Dunarii. Alecsandri se înroleaza, cu toata fiinta, în lupta pentru Unirea Principatelor. Pe la sfârsitul acestui an începe o noua poveste de dragoste, desi era legat printr-o promisiune de credinta facuta Elenei Negri, pe patul ei de moarte
1859 - E numit de Cuza-Voda ministru al afacerilor externe, pledând în Occident pentru recunoasterea Unirii.
1860 - Se stabileste, pentru toata viata la Mircesti, lânga noua sa iubire Paulina si fetita lor Maria. Cu Paulina se va casatori oficial foarte târziu, pe 3 octombrie 1876 (la 55 de ani).
1862-1875 - Scrie la Mircesti ciclul Pasteluri, poezii lirice, 40 la numar: Miezul iernii, Serile la Mircesti, Iarna, Gerul, La gura sobei, Oaspetii primaverii, Rodica, Lunca din Mircesti, Malul Siretului etc.
1872-1878 - Scrie aproape întreaga poezie epica. Ciclul Legende: Groza, Andrii-Popa, Altarul manastirii Putna, Visul lui Petru Rares, Legenda rândunicai, Grui-Sânger, Rapirea Bucovinei, Dan, capitan de plai, Dumbrava rosie s.a. - Închina ciclul Ostasii nostri (1878) eroismului românilor în Razboiul de Independenta (Penes Curcanul, Sergentul, Hora de la Grivita, Hora de la Plevna s.a.)
1878 - Cântecul gintei latine, poezie pentru care este premiat la concursul panoramic de la Montpellier (Franta).
1881 - Scrie feeria nationala Sânziana si Pepelea.
1883 - Termina drama Fântâna Blanduziei
1890 - Bolnav de cancer, care l-a rascolit îndelung, se stinge vara, la 22 august, ramânându-i în priviri universul casei de la Mircesti. A fost dus la mormânt într-un car tras de patru boi.
|
Textos Recomendados
