Pàgina: 2 : 1
A fost odat’...
: Poemas 2005-05-20 (9731 senalas)
A murit...
: Poemas 2003-05-29 (8899 senalas)
Acasă
: Poemas 2005-12-07 (12964 senalas)
Aducerile-aminte
: Poemas 2005-06-24 (11623 senalas)
Aeternitas
: Poemas 2005-10-14 (8974 senalas)
Agonie
: Poemas 2005-09-06 (9141 senalas)
Am fost...
: Poemas 2003-05-29 (10628 senalas)
Amurg
: Poemas 2005-10-14 (24302 senalas)
Apostolul
: Poemas 2005-10-14 (16864 senalas)
Apostolul
: Poemas 2005-10-14 (9326 senalas)
Apus
: Poemas 2005-10-14 (13088 senalas)
Asfințit
: Poemas 2005-10-14 (12649 senalas)
Așteptare
: Poemas 2005-10-14 (10300 senalas)
Așteptare
: Poemas 2005-10-14 (10384 senalas)
Așteptare
: Poemas 2005-10-14 (10870 senalas)
Atunci
: Poemas 2005-12-07 (9283 senalas)
Bătrâni
: Poemas 2005-12-07 (15533 senalas)
Cade-o lumină
: Poemas 2005-06-24 (9115 senalas)
Cain
: Poemas 2005-12-07 (8674 senalas)
Cântă moartea
: Poemas 2005-12-07 (12902 senalas)
Cântec
: Poemas 2005-12-07 (12695 senalas)
Cântece
: Poemas 2005-12-07 (23596 senalas)
Cântece
: Poemas 2005-12-07 (8107 senalas)
Cântece
: Poemas 2005-12-07 (8691 senalas)
Cântecele mele
: Poemas 2005-12-07 (9922 senalas)
Cărbunii
: Poemas 2009-10-11 (10697 senalas)
Ceahläul
: Poemas 2002-10-23 (10308 senalas)
Cetind pe Baudelaire
: Poemas 2013-03-21 (6455 senalas)
Chemare
: Poemas 2006-05-16 (8312 senalas)
Clăcașii
: Poemas 2008-02-07 (14933 senalas)
Coboară toamna...
: Poemas 2006-05-16 (30725 senalas)
Cosașul
: Poemas 2009-10-13 (9764 senalas)
Craciunul copiilor
: Poemas 2004-10-05 (24650 senalas)
Dăscălița
: poezii pentru copii Poemas 2005-09-25 (26367 senalas)
Dascălul
: Poemas 2009-10-11 (10314 senalas)
De demult...
: Poemas 2006-05-16 (25282 senalas)
Departe
: Poemas 2009-10-12 (10368 senalas)
Din larg
: Poemas 2010-04-28 (9729 senalas)
Doina
: Poemas 2008-11-12 (33423 senalas)
Dorinta
: Poemas 2002-12-06 (12619 senalas)
E sărbătoare
: Poemas 2008-02-07 (10193 senalas)
Eu știu un basm
: Poemas 2009-10-11 (7904 senalas)
Fără țară
: Poemas 2009-10-21 (9802 senalas)
Fată mare
: Poemas 2002-10-23 (9185 senalas)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909 Poemas 2005-07-16 (7765 senalas)
Graiul pâinii
: Poemas 2009-10-13 (7741 senalas)
În mine câteodată
: Poemas 2009-10-26 (9202 senalas)
Pàgina: 2 : 1 |
|

|
|
|
Biografía Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|