Pàgina: 2 : 1
A fost odat’...
:
 Poemas 2005-05-20 (9849 senalas)
A murit...
:
Poemas 2003-05-29 (9023 senalas)
Acasă
:
Poemas 2005-12-07 (13112 senalas)
Aducerile-aminte
:
Poemas 2005-06-24 (11753 senalas)
Aeternitas
:
Poemas 2005-10-14 (9087 senalas)
Agonie
:
Poemas 2005-09-06 (9298 senalas)
Am fost...
:
Poemas 2003-05-29 (10755 senalas)
Amurg
:
Poemas 2005-10-14 (24442 senalas)
Apostolul
:
Poemas 2005-10-14 (16998 senalas)
Apostolul
:
Poemas 2005-10-14 (9482 senalas)
Apus
:
Poemas 2005-10-14 (13246 senalas)
Asfințit
:
Poemas 2005-10-14 (12753 senalas)
Așteptare
:
Poemas 2005-10-14 (10410 senalas)
Așteptare
:
Poemas 2005-10-14 (10491 senalas)
Așteptare
:
Poemas 2005-10-14 (10982 senalas)
Atunci
:
Poemas 2005-12-07 (9428 senalas)
Bătrâni
:
Poemas 2005-12-07 (15626 senalas)
Cade-o lumină
:
Poemas 2005-06-24 (9233 senalas)
Cain
:
Poemas 2005-12-07 (8855 senalas)
Cântă moartea
:
Poemas 2005-12-07 (13069 senalas)
Cântec
:
Poemas 2005-12-07 (12837 senalas)
Cântece
:
Poemas 2005-12-07 (23989 senalas)
Cântece
:
Poemas 2005-12-07 (8226 senalas)
Cântece
:
Poemas 2005-12-07 (8828 senalas)
Cântecele mele
:
Poemas 2005-12-07 (10024 senalas)
Cărbunii
:
Poemas 2009-10-11 (10811 senalas)
Ceahläul
:
Poemas 2002-10-23 (10489 senalas)
Cetind pe Baudelaire
:
Poemas 2013-03-21 (6561 senalas)
Chemare
:
Poemas 2006-05-16 (8483 senalas)
Clăcașii
:
Poemas 2008-02-07 (15061 senalas)
Coboară toamna...
:
Poemas 2006-05-16 (30885 senalas)
Cosașul
:
Poemas 2009-10-13 (9869 senalas)
Craciunul copiilor
:
Poemas 2004-10-05 (24781 senalas)
Dăscălița
: poezii pentru copii
Poemas 2005-09-25 (26501 senalas)
Dascălul
:
Poemas 2009-10-11 (10445 senalas)
De demult...
:
Poemas 2006-05-16 (25431 senalas)
Departe
:
Poemas 2009-10-12 (10544 senalas)
Din larg
:
Poemas 2010-04-28 (9842 senalas)
Doina
:
Poemas 2008-11-12 (33586 senalas)
Dorinta
:
Poemas 2002-12-06 (12817 senalas)
E sărbătoare
:
Poemas 2008-02-07 (10285 senalas)
Eu știu un basm
:
Poemas 2009-10-11 (7996 senalas)
Fără țară
:
Poemas 2009-10-21 (9934 senalas)
Fată mare
:
Poemas 2002-10-23 (9317 senalas)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909
Poemas 2005-07-16 (7873 senalas)
Graiul pâinii
:
Poemas 2009-10-13 (7844 senalas)
În mine câteodată
:
Poemas 2009-10-26 (9301 senalas)
Pàgina: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografía Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|
Textos Recomendados
