Charles-Pierre Baudelaire[Charles-Pierre_Baudelaire]

Ciudad de residencia: Paris
Tiene una lengua materna


Biografía Charles-Pierre Baudelaire

Sitio Web personal Charles-Pierre Baudelaire


 La dirección directa de este autor es : 

Los textos màs recientes:

Los textos màs recientes:

Comentarios:

Textos inscritos por este autor en la biblioteca:

Pàgina: 5 : 4 : 3 : 2 : 1

Intimitate : Traducerea: Necula Florin Dănuț
Poemas 2008-11-17 (9846 senalas)

Întoarcere : Traducerea: Necula Florin Dănuț
Poemas 2008-11-28 (9741 senalas)

Invitație la călătorie : Traducerea: Necula Florin Dănuț
Poemas 2008-11-23 (17948 senalas)

Îți dau aceste versuri ... : Traducerea: Necula Florin Dănuț
Poemas 2008-11-27 (8828 senalas)

Îți las aceste versuri... : traducerea: C. Boldeanu
Poemas 2003-06-06 (9032 senalas)

Izvorul de sânge : traducerea: Dana Mușat
Poemas 2006-04-22 (12756 senalas)

Izvorul de sânge : Traducerea: Radu Cârneci
Poemas 2009-07-10 (8396 senalas)

Je te donne ces vers... :
Poemas 2010-12-09 (8049 senalas)

Jocul : Traducerea: Necula Florin Dănuț
Poemas 2008-12-07 (9212 senalas)

La Beauté :
Poemas 2009-09-24 (9961 senalas)

La chevelure :
Poemas 2009-08-10 (8372 senalas)

La Fontaine De Sang :
Poemas 2005-07-03 (12637 senalas)

La Fontana Di Sangue :
Poemas 2005-07-06 (9444 senalas)

La Fuente De Sangre :
Poemas 2006-05-03 (14732 senalas)

La géante :
Poemas 2006-02-22 (7649 senalas)

La mort des amants :
Poemas 2009-08-10 (8132 senalas)

La muse malade :
Poemas 2010-10-02 (9057 senalas)

La priere d’un paien :
Poemas 2005-11-22 (8545 senalas)

La servante au grand coeur... :
Poemas 2009-11-29 (10032 senalas)

Lauda Franciscai mele :
Poemas 2003-08-30 (10005 senalas)

Le beau navire :
Poemas 2009-08-10 (8714 senalas)

Le Chat :
Poemas 2010-01-14 (10217 senalas)

Le Chat :
Poemas 2010-05-29 (10380 senalas)

Le crépuscule de soir : (Tableaux parisiens)
Poemas 2008-12-14 (9377 senalas)

Le Flambeau vivant :
Poemas 2012-10-16 (7853 senalas)

Le Guignon :
Poemas 2010-10-01 (7237 senalas)

Le Jet d'eau :
Poemas 2010-08-23 (7332 senalas)

Le Léthé :
Poemas 2011-10-08 (9131 senalas)

Le palimpseste : Fragment de ‹‹Un mangeur d’opium››
Ensayo 2012-06-09 (11838 senalas)

Le port :
Poemas 2010-01-14 (8387 senalas)

Le Portrait :
Poemas 2010-01-09 (7708 senalas)

Le Revenant :
Poemas 2011-11-07 (7969 senalas)

Le Serpent qui danse :
Poemas 2009-12-17 (10332 senalas)

Lebada : fragmente
Poemas 2003-08-30 (16321 senalas)

Les Belges :
Poemas 2003-11-08 (9934 senalas)

Les bijoux :
Poemas 2008-11-24 (8567 senalas)

Les Chats :
Poemas 2010-02-13 (10010 senalas)

Les hiboux :
Poemas 2008-11-24 (13439 senalas)

Les Phares :
Poemas 2009-12-27 (8893 senalas)

Les promesses d'un visage :
Poemas 2009-08-10 (7426 senalas)

Les yeux de Berthe :
Poemas 2012-06-05 (7339 senalas)

Litanii catre Satan :
Poemas 2006-02-08 (16836 senalas)

Los Faros :
Poemas 2005-10-03 (12393 senalas)

L'albatros :
Poemas 2008-11-24 (8429 senalas)

L'invitation au voyage :
Poemas 2009-08-10 (8916 senalas)

L’albatro :
Poemas 2005-12-07 (24073 senalas)

L’Irréparable :
Poemas 2021-02-01 (3778 senalas)

Metamorfozele vampirului : traducerea: Șerban Georgescu
Poemas 2003-08-30 (15237 senalas)

Metamorfozele vampirului : Traducere de Lazăr Iliescu
Poemas 2008-08-31 (7304 senalas)

Metamorfozele vampirului : Traducerea: Necula Florin Dănuț
Poemas 2008-12-03 (9297 senalas)

Biografía Charles-Pierre Baudelaire

Charles Baudelaire a fost un poet francez (n. 9 aprilie 1821 - d. 31 august 1867), a cărui originalitate continuă să-i provoace atât pe cititorii săi, cât și pe comentatorii operei sale. Este considerat poetul care a revoluționat întreaga lirică franceză și europeană prin originalitatea volumului său controversat Les Fleurs du Mal (Florile răului"). Va avea o influență puternică asupra viziunilor poetice ale autorilor de mai târziu.

1821: Se naște la Paris, Charles Baudelaire.
1827: Moare tatăl său, care era cu 30 de ani mai în vârstă decât mama.
1828: Văduva Baudelaire se recăsătorește cu comandantul de batalion Aupick, un strălucit militar și diplomat.
1832-1835: Perioada de studii în Lyon, în garnizoana in care colonelul Aupick l-a trimis.
1836-1840: Perioadă de studii la Paris, încheiate cu un bacalaureat. În acest timp Baudelaire a frecventat Cartierul latin, atunci sediul artiștilor din Paris, unde s-a îndatorat peste măsură. Îi întâlnește pe de Nerval și Balzac. Se crede că tot atunci a contractat sifilisul.
1841-1842: Pentru a-l scoate din mediul boem, tatăl vitreg îl trimite în India, dar revine un an mai târziu la Paris, fugind de pe vas. La întoarcere, moștenește o avere considerabilă care-i va permite să ducă o viață de dandy parizian. Începe să iubească hainele și își petrece zilele în galeriile de artă și cafenelele din Orașul luminilor. Începe să folosească drogurile, în special hașiș și opium.
Se îndrăgostește de Jeanne Duval, cea care îl va inspira când scrie poemele din secțiunea "Venus cea neagră" a volumului Les Fleurs du mal, o prostituată din Africa. Până în 1844, cheltuise aproximativ jumătate din moștenire. Primele datorii importante sunt originea viitoarelor sale dificultăți financiare. Consiliul de familie îi impune un notar drept consilier judiciar, care va avea în grijă averea lui Baudelaire și îi va plăti o mică rentă pentru tot restul vieții. O tentativă de suicid se produce în anul 1845.
Pentru a-și suplimenta venitul Baudelaire scrie critică de artă, eseuri, și cronici pentru diverse jurnale. Criticile pictorilor contemporani francezi Eugene Delacroix și Gustave Courbet l-au ajutat să se impună drept critic cu idiosincrazii, dar care știe să facă diferența între arta adevărată și kitsch.
1847: Publică nuvela autobiografică "La Fanfarlo". Primele versuri îi apar în reviste la jumătatea deceniului '40. Îl descopera pe Edgar Allan Poe.
1848: Publică și lucrează la variate gazete.
1854 - 1855: Publică traducerea prozelor lui Edgar Allan Poe pe care îl consideră un suflet geamăn. Traducerea sa devine celebră.

În 1857, Auguste Poulet-Malassis publică prima ediție din Les Fleurs du mal. Baudelaire era atât de îngrijorat de calitatea tipăriturii încât închiriază o cameră lângă tipografie pentru a putea supraveghea apariția cărții. În luna august, are loc procesul "Florilor răului" cu un rechizitoriu susținut de același procuror care în anul precedent se ocupase de "Madame Bovary". Poetul și editorii sunt condamnați, iar șase dintre poeme care descriau dragostea lesbiană sau vampiri au fost excluse din cadrul volumului. Interdicția a fost ridicată în Franța abia în 1949.


Portret de Gustave Courbet, 1848În 1861, Baudelaire a adăugat 36 de poeme noi la această colecție. Florile răului i-au adus lui Baudelaire un oarecare grad de popularitate; scriitori ca Gustave Flaubert și Victor Hugo i-au lăudat poemele. Flaubert i-a scris lui Baudelaire "Ați găsit o cale de a injecta o nouă viață Romantismului, sunteți diferit de toți, și aceasta e cea mai mare calitate". Spre deosebire însă de poeții romantici, Baudelaire se inspira din viața citadină a Parisului. El argumenta că arta trebuie să creeze frumusețe chiar și din cele mai josnice și non-poetice situații. Florile răului l-au transformat pe Baudelaire într-un poet blestemat.

În anii '60, Baudelaire a continuat să scrie articole și eseuri ocupându-se de o mare varietate de figuri și teme.

În 1869 a publicat și poeme în proză, care au fost adunate postum în volumul Petits poémes en prose (Mici poeme în proză). Prin faptul că a denumit aceste compoziții în vers alb poeme, Baudelaire a fost primul poet care a spart forma tradițională a versificației.

În 1862, Baudelaire a început să aibă coșmaruri și temeri, iar sănătatea i s-a șubrezit brusc. A plecat la Bruxelles să țină o serie de conferințe, dar a avut câteva atacuri cerebrale care s-au finalizat printr-o paralizie parțială. În iulie 1866, mama sa îl aduce în Paris și îl internează în diverse sanatorii pentru tratament.

Pe 31 august, 1867, la 46 de ani, după o lungă agonie, Charles Baudelaire a murit la Paris. Chiar dacă doctorii nu au declarat-o, moartea sa a fost provocată de sifilis.

Posteritatea sa de mare poet era însă asigurată. Poeții timpului Stephane Mallarmé, Paul Verlaine, și Arthur Rimbaud l-au considerat imediat un predecesor. În secolul al XX-lea, gânditori, critici sau poeți celebri cum ar fi Jean-Paul Sartre, Walter Benjamin, Robert Lowell și Seamus Heaney i-au celebrat opera. La noi voulumul poetului Tudor Arghezi, Flori de mucigai a fost influențat de volumul lui Baudelaire, Florile răului.