Pàgina: 2 : 1
Caldura mare
:
 Prosa 2004-10-27 (12593 senalas)
Cantec studentesc
:
Poemas 2005-03-29 (10049 senalas)
Cănuță, om sucit
:
Prosa 2006-06-27 (15302 senalas)
Cochetarie
:
Poemas 2008-02-03 (6532 senalas)
Conul Leonida față cu reacțiunea
:
Guión 2005-05-19 (10486 senalas)
Criticilor mei
: Sonet olimpian simbolist Indignatio facit...
Poemas 2009-05-12 (5515 senalas)
Cum să înțeleg țăranii
:
Prosa 2005-06-11 (9283 senalas)
Cum stăm…..
:
Prosa 2005-08-25 (7214 senalas)
D-l Goe
:
Prosa 2002-09-23 (28154 senalas)
Dă-dămult... mai dă-dămult
:
Poemas 2006-06-27 (8977 senalas)
Da... nebun!
:
Poemas 2009-04-20 (8683 senalas)
De ce?
:
Poemas 2005-08-21 (8037 senalas)
Discreție
:
Poemas 2009-04-14 (6906 senalas)
Doamna cu evantai
: Epigrama
Personales 2003-01-15 (10775 senalas)
Elegie
:
Poemas 2002-09-27 (7793 senalas)
Epigrame
:
Poemas 2009-04-15 (6215 senalas)
Erato, scapă-mă!
:
Poemas 2009-04-15 (5540 senalas)
Excelsior
:
Poemas 2008-02-03 (5737 senalas)
Fat Frumos Cu Mot in Frunte
: Poezie
Poemas 2002-11-27 (20789 senalas)
Filozoful Blagomirea
:
Poemas 2009-04-25 (5323 senalas)
Idilă
:
Poemas 2005-10-07 (23196 senalas)
Jertfe patriotice
:
Prosa 2005-05-24 (6921 senalas)
Justiția română
:
Prosa 2005-06-07 (7180 senalas)
Justiție
:
Prosa 2004-11-07 (14469 senalas)
La moși…
:
Prosa 2005-06-20 (10549 senalas)
Lanțul slăbiciunilor
:
Prosa 2004-11-07 (15324 senalas)
Magnum Mophtologicum
:
Poemas 2009-05-07 (5011 senalas)
Mitică
:
Prosa 2005-06-12 (7334 senalas)
Moftangii
:
Prosa 2005-05-20 (8459 senalas)
Moșii
:
Prosa 2005-06-08 (13516 senalas)
Norocul și Mintea
:
Prosa 2005-08-22 (25574 senalas)
O scrisoare pierdută
:
Guión 2004-11-07 (17031 senalas)
O zi solemnă
:
Prosa 2005-06-15 (8380 senalas)
O, Nirvana!
:
Poemas 2010-03-07 (5391 senalas)
Oda
:
Poemas 2005-05-20 (8077 senalas)
Pe oceanul vremii
:
Poemas 2005-06-27 (7397 senalas)
Politică
:
Prosa 2005-05-21 (6881 senalas)
Proces Verbal
:
Prosa 2005-05-28 (9432 senalas)
Ruga spiritistului
:
Poemas 2008-02-03 (5844 senalas)
Se poate glumi?
:
Prosa 2011-03-18 (10094 senalas)
Semnul
:
Poemas 2005-07-13 (8637 senalas)
Situațiunea
:
Prosa 2005-06-24 (8034 senalas)
Sonet brutal
:
Poemas 2009-05-01 (5259 senalas)
Telegrame
:
Prosa 2005-05-26 (11391 senalas)
Triumful talentului...
:
Prosa 2005-06-27 (8505 senalas)
Ultima oră!...
:
Prosa 2005-07-01 (6917 senalas)
Un pedagog de școală nouă
:
Prosa 2005-05-22 (41669 senalas)
Unui poetastru
:
Poemas 2009-04-15 (5371 senalas)
Urgent
:
Prosa 2005-06-05 (9905 senalas)
Pàgina: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografía Ion Luca Caragiale
Ion Luca Caragiale (n. 1 februarie 1852, Haimanale, județul Prahova, astăzi I. L. Caragiale, județul Dâmbovița, d. 9 iunie 1912, Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român, de origine greacă. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru al Academiei Române post-mortem.
Atras de teatru, Luca s-a căsătorit în 1839 cu actrița și cântăreața Caloropulos, de care s-a despărțit, fără a divorța vreodată, întemeindu-și o familie statornică cu brașoveanca Ecaterina, fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas.
Primele studii le-a făcut între anii 1859 și 1860 cu părintele Marinache, de la Biserica Sf. Gheorghe din Ploiești, iar până în anul 1864 a urmat clasele primare II-V, la Școala Domnească din Ploiești. Până în 1867 a urmat trei clase la Gimnaziul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, iar în 1868 a terminat clasa a V-a liceală la București.
Viitorul mare clasic a absolvit Gimnaziul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, pe care l-a numit, în Grand Hôtel „Victoria Română”, orașul său natal. Singurul institutor de care autorul Momentelor și-a adus aminte cu recunoștință a fost ardeleanul Bazil Drăgoșescu, acela care în schița memorialistică După 50 de ani l-a primit în clasă pe voievodul Unirii. Adolescentul Iancu a început să scrie în taină poezii, dar înainte de debutul literar a fost fascinat de performanțele teatrale ale unchiului său, Iorgu Caragiale care era actor și șef de trupă, fixată la București sau ambulantă. În 1868 a obținut de la tatăl său autorizația de a frecventa Conservatorul de Artă Dramatică, în care fratele acestuia, Costache, preda la clasa de declamație și mimică. În 1870 a fost nevoit să abandoneze proiectul actoriei și s-a mutat cu familia la București, luându-și cu seriozitate în primire obligațiile unui bun șef de familie. Tot în anul 1870, a fost numit copist la Tribunalul Prahova.
Caragiale și fiul său MateiuLa 12 martie 1885, s-a născut Mateiu, fiul natural al Mariei Constantinescu, funcționară la Regie, cu Caragiale, care îl declară la oficiul stării civile. L-a cunoscut pe Eminescu când tânărul poet, debutant la Familia, era sufleur și copist în trupa lui Iorgu. În 1871, Caragiale a fost numit sufleur și copist la Teatrul Național din București, după propunerea lui Mihail Pascaly. Din 1873 până în 1875, a colaborat la Ghimpele, cu versuri și proză, semnând cu inițialele Car și Policar (Șarla și ciobanii, fabulă antidinastică). S-a născut, prin urmare, autorul satiric, însă prin sacrificarea poetului liric, căruia îi va supraviețui, ocazional, autorul de fabule, epigrame și parodii.
În 1889, la 7–8 ianuarie s-a căsătorit cu Alexandrina Burelly, fiica actorului Gaetano Burelly. Din această căsătorie vor rezulta mai întâi două fete: Ioana (n. 24 octombrie 1889) și Agatha (n. 10 noiembrie 1890), care se sting de timpuriu din cauza unei tuse convulsive sau a difteriei (la 15 iunie respectiv 24? martie 1891). La 3 iulie 1893 i se naște un fiu, Luca Ion.
În 1889, anul morții poetului Mihai Eminescu, Caragiale a publicat articolul În Nirvana. În 1890 a fost profesor de istorie la clasele I-IV la Liceul Particular Sf. Gheorghe, iar în 1892 și-a exprimat intenția de a se expatria la Sibiu sau la Brașov. În 1903, la 24 februarie a avut o încercare de a se muta la Cluj, însă în luna noiembrie și-a stabilit domiciliul provizoriu la Berlin. În 1905, la 14 martie s-a stabilit definitiv la Berlin.
În zorii zilei de 9 iunie 1912, Caragiale a murit subit în locuința sa de la Berlin din cartierul Schöneberg, bolnav fiind de arterioscleroză. Rămășițele pământești sunt expuse în capela cimitirului protestant Erster Schöneberger Friedhof și depuse, la 14 iunie, în cavoul familiei, în prezența lui Gherea, a lui Delavrancea și a lui Vlahuță. Cinci luni mai târziu, la 18 noiembrie, sicriul cu rămășițele sale pământești a fost adus la București și, la 22 noiembrie 1912 s-a făcut înmormântarea la cimitirul Șerban Vodă. Cortegiul funerar, format la biserica Sf. Gheorghe, a făcut un ocol prin fața Teatrului Național și a continuat apoi drumul până la cimitir, în fruntea miilor de bucureșteni care au luat parte, la această solemnitate aflându-se toți marii scriitori ai timpului: Al. Vlahuță, Mihail Sadoveanu, Emil Gârleanu, Cincinat Pavelescu, Șt. O. Iosif, O. Densușianu, Corneliu Moldovan, Delavrancea, Sandu Aldea, N.D. Cocea și alții.
|
Textos Recomendados
