Anna Ahmatova[Anna_Ahmatova]

Ciudad de residencia: Saint Petersburg - Rusia
Tiene una lengua materna


Biografía Anna Ahmatova

Sitio Web personal Anna Ahmatova


 La dirección directa de este autor es : 

Los textos màs recientes:

Los textos màs recientes:

Comentarios:

Textos inscritos por este autor en la biblioteca:

Pàgina: 2 : 1

Câteodată trec ceasuri și zile în șir : Vol. „Cele mai frumoase”
Poemas 2018-04-24 (3332 senalas)

Către moarte :
Poemas 2015-11-21 (3781 senalas)

Comme la fille d'Oedipe... :
Poemas 2009-07-27 (6608 senalas)

Creație : Traducere de Valeria Grosu
Poemas 2009-07-05 (8891 senalas)

Crucificarea :
Poemas 2015-11-19 (3786 senalas)

Cu cărbune-am însemnat, pe coapsa stângă :
Poemas 2015-11-20 (3776 senalas)

De ce te prefaci ne-ncetat... : Traducere în limba română de Aureliu Busuioc
Poemas 2009-06-30 (6738 senalas)

De simțul simplității și prospețimea cuvintelor :
Poemas 2015-11-20 (3623 senalas)

Din ciclul «Pagini din Tașkent» : Vol. „Cele mai frumoase”
Poemas 2018-04-23 (3155 senalas)

Ecoul : Traducere de Aura Christi
Poemas 2009-05-14 (7410 senalas)

En rêve :
Poemas 2011-07-05 (7806 senalas)

Esti singur azi si-mpovarat de tine ... :
Poemas 2005-05-04 (9161 senalas)

For Osip Mandelstam :
Poemas 2005-08-03 (8632 senalas)

Fragment (variantă) : Vol. „Cele mai frumoase”
Poemas 2018-04-23 (3188 senalas)

In Memory of M. B. :
Poemas 2005-05-31 (7102 senalas)

La mort du poète :
Poemas 2009-07-27 (8893 senalas)

La seconde :
Poemas 2011-07-05 (6057 senalas)

La voix de la mémoire :
Poemas 2011-10-26 (6717 senalas)

Le courage :
Poemas 2009-07-27 (6945 senalas)

Le dernier :
Poemas 2011-10-26 (5811 senalas)

Les poèmes :
Poemas 2011-06-25 (7421 senalas)

Les yeux ouverts :
Poemas 2011-07-05 (5970 senalas)

Lot's Wife :
Poemas 2005-07-25 (7215 senalas)

Lumina bate-n auriu :
Poemas 2009-03-23 (6307 senalas)

Luna s-a oprit dincolo de heleșteu :
Poemas 2015-11-20 (3605 senalas)

L'amour :
Poemas 2009-07-28 (7539 senalas)

L’écho :
Poemas 2011-06-25 (7114 senalas)

Mai durează, nesfârșit, – ziua grea, de chihlimbar! :
Poemas 2015-11-21 (3630 senalas)

Muza : Traducere de Leonida Lari
Poemas 2009-05-15 (8160 senalas)

Noi nu vom bea dintr-un pahar vreodata... :
Poemas 2002-09-20 (7884 senalas)

O toamnă plânsă ca o văduvă subțire... : Traducere de Aura Christi
Poemas 2009-05-15 (10776 senalas)

O, viață fără ziua de mâine! : Traducere de Aura Christi
Poemas 2009-05-15 (7792 senalas)

Pe lună nouă, într-o seară... :
Poemas 2005-05-04 (10887 senalas)

Petite chanson :
Poemas 2011-06-25 (5824 senalas)

Pour de vrai :
Poemas 2011-06-25 (5559 senalas)

Promenade :
Poemas 2011-07-04 (6404 senalas)

Salcia : Traducere în limba română de Valeria Grosu
Poemas 2009-07-05 (11046 senalas)

Séparation :
Poemas 2011-07-04 (7654 senalas)

Serment :
Poemas 2009-07-27 (6557 senalas)

Si casa, si gradina ta intinsa... :
Poemas 2009-03-25 (5983 senalas)

Și cum se-ntâmplă-n zile de ruptură... : Traducere în limba română de Aureliu Busuioc
Poemas 2009-06-30 (9388 senalas)

Solitude :
Poemas 2011-07-04 (6497 senalas)

Trecură ani : Vol. „Cele mai frumoase”
Poemas 2018-04-24 (3175 senalas)

Ultima poezie : Traducere în limba română de Valeria Grosu
Poemas 2009-07-05 (6852 senalas)

Vălul des mi-ascundea disperarea :
Poemas 2004-10-15 (9186 senalas)

Biografía Anna Ahmatova

Anna Andreyevna Gorenko(1888-1966), poeta de origine rusă, ce a scris sub numele de Anna Akhmatova s-a fost născut în apropiere de Odesa, Ukraina, dar și-a petrecut cea mai mare parte a vieții ei în Saint Petersburg, Rusia. Ea a scris mai întâi volumele de poezii romantice, Vecher(Seara, 1912) și Chyotki(Mătanie, 1914), care au câștigat imediat popularitate și au avut aprecieri critice positive
La Akhmatova motivul poetic este dragostea, în special cea interzisă și dragostea tragică.
La maturitate abordează teme civice, patriotice și religioase în volumele Belaya staya, Podorozhnik( Pătlagină) și Anno Domini MCMXXI(1922).
Această diversitate a temelor abordate a fost greșit interpretată de criticii oficiali ai URSS clasificând-o "burgheză și aristocrată". Mai mult, pornind de la o poezie unde trata două motive: dragostea și Dumnezeu, a fost caracterizată ca fiind jumătate călugăriță și jumătate prostituată. Executarea în 1921 a fostului său soț, Gumilyov, acuzat de participarea la o conspirație antisovietică a complicat și mai mult situația ei.
Din 1923 ea a intrat într-o perioadã de liniște completã izgonire literarã, și nici un volum al ei nu a mai fost publicat în URSS până în 1940. După acest an câteva din poeziile sale au fost publicate în revista literară lunară Zvezda și a publicat un volum, cu selecții din poeziile aparute anterior, sub titlul Iz shesti knig care, după câteva luni, a fost brusc retras de la vânzare și din biblioteci. Cu toate acestea, în Septembrie 1941, în timpul invaziei germane, Akhmatovei i-a fost permis să încurajeze la radio femeile din Leningrad și St. Petersburg. Apoi fost evacuată la Tashkent, unde ea citea din poeziile sale, inspirate de razboi, soldaților răniți aflați în spital. Chiar a și publicat un numãr de poezii inspirate de rãzboi într-un volum mic apărut în Tashkent în 1943. La sfârșitul rãzboiului s-a întors la Leningrad, unde poeziile sale au început sã aparã în revistele și ziarele locale.
În August 1946 a fost cu asprime criticată de CC al partidului comunist pentru erotismul, misticismul(din poeziile ei) și indiferență ei politică. Poezia ei a fost criticatã aspru și ea a fost iarășii a calificată drept prostituatã-cãlugãriță.
În 1950 a încercat o împăcare cu partidul, scriind un numãr de poezii în care îl elogia pe Stalin și comunismul sovietic, sperând la eliberarea fiului ei, Lev Gumilyov, care a fost arestat în 1949 și a exilat la Siberia.
După moartea lui Stalin, Akhmatova a fost încet reabilitatã, și un volum de poezii al ei, incluzând și unele dintre traducerile ei, au fost publicate în 1958. Dupã 1958 un numãr de ediții ale poeziilor ei, incluzând unele dintre eseurile sclipitoare despre Pushkin, au fost republicate în URSS.
Akhmatova a tradus lucrări superbe ale altor poeți și scriitori cum ar fi: Victor Hugo, Rabindranath, Tagore, Giacomo Leopardi, e.t.c.
În 1964, în Italia, i s-a acordat premiul Etna-taormina, ceea ce a însemnat o recunoaștere internațională a valorii poeziei sale, iar în 1965 a primit titlul de doctor onorific la Oxford University.
După moarte faima ei a continuat să crească…