Francesco Petrarca[Francesco_Petrarca]

Ciudad de residencia: Incisa (Arezzo) - Italia
Tiene una lengua materna


Biografía Francesco Petrarca

Sitio Web personal Francesco Petrarca


 La dirección directa de este autor es : 

Los textos màs recientes:

Los textos màs recientes:

Comentarios:

Textos inscritos por este autor en la biblioteca:

Pàgina: 1

Acea privighetoare, ce-n noaptea liniștită : din volumul "Petrarca-Sonete"- traducere de Lascăr Sebastian(Editura Tineretului-1959)
Poemas 2005-10-12 (14749 senalas)

Am obosit atîta gîndind cum gîndul meu... : din volumul "Petrarca-Sonete"- traducere de Lascăr Sebastian(Editura Tineretului-1959)
Poemas 2005-10-17 (9776 senalas)

Ani douăzeci și unu-am ars în chinul... : Traducere de Pavel Darie
Poemas 2009-05-14 (6549 senalas)

Cînd e să plec, la fiece pas mă-ntorc din cale : din volumul "Petrarca-Sonete"- traducere de Lascăr Sebastian(Editura Tineretului-1959)
Poemas 2005-10-12 (10061 senalas)

Coloană glorioasă, ce susține... : Traducere de Pavel Darie
Poemas 2009-05-14 (6437 senalas)

Cu cât mai mult de ziua cea din urmă... : Traducere de Pavel Darie
Poemas 2009-05-14 (6578 senalas)

Cu cît sînt mai aproape de cel din urmă ceas : din volumul "Petrarca-Sonete"- traducere de Lascăr Sebastian(Editura Tineretului-1959)
Poemas 2005-10-16 (9487 senalas)

De Babilonul-acesta - încălcător de crez... : din ciclul " Împotriva Curții Papale de la Avignon",traducere de Lascăr Sebastian,editat în 1959
Poemas 2005-10-04 (7821 senalas)

De nu-i iubire ceea ce simt- ce, dar, să fie? : din volumul "Petrarca-Sonete"- traducere de Lascăr Sebastian(Editura Tineretului-1959)
Poemas 2005-10-13 (14950 senalas)

Despre Francesco Petrarca- Biografie de Lascăr Sebastian : volumul "Petrarca- Sonete",(Editura Tineretului,1959)
Prosa 2005-10-05 (10879 senalas)

În care colț din ceruri și-anume-n ce tipare : volumul "Petrarca- Sonete",(Editura Tineretului,1959)
Poemas 2005-10-11 (9419 senalas)

În înălțimi sunt pasări cu ochi atît de viu : din ciclul "Întru viața Madonei Laura",traducere de Lascăr Sebastian
Poemas 2005-10-23 (9193 senalas)

Închisă mi-este calea oricărei izbăviri : din volumul "Petrarca-Sonete"- traducere de Lascăr Sebastian(Editura Tineretului-1959)
Poemas 2005-10-15 (9424 senalas)

Italia mea nu sînt în stare prin cuvinte... : din ciclul "Către Italia și seniorii Italiei", traducere de Lascăr Sebastian
Poemas 2005-10-24 (11994 senalas)

Iubirea și destinul și mintea mea-mpreună : din volumul "Petrarca-Sonete"- traducere de Lascăr Sebastian(Editura Tineretului-1959)
Poemas 2005-10-15 (10754 senalas)

M-aruncă în pustie unde e veșnic soare : din volumul "Petrarca-Sonete"- traducere de Lascăr Sebastian(Editura Tineretului-1959)
Poemas 2005-09-11 (9437 senalas)

Mi-i inima prea plină de-o dulce desfătare :
Poemas 2009-03-25 (7327 senalas)

Nu am de ce să lupt și nu am pace... :
Poemas 2009-09-09 (8495 senalas)

Pierdută mi-este pacea: n-am arme să mă bat : volumul "Petrarca- Sonete",(Editura Tineretului,1959)
Poemas 2005-10-12 (10402 senalas)

Prolog: Voi ce-ascultați în aste răzlețe rime cum... : Traducere de Lascăr Sebastian
Poemas 2005-10-01 (7775 senalas)

SONETUL 1 :
Poemas 2006-11-08 (12708 senalas)

SONETUL 3 :
Poemas 2006-11-08 (19722 senalas)

Spirit ales, ce-n jalea lumește-i noastre văi... : Către Cola di Rienzo- ca să redea Romei și Italiei libertate și pace, traducere de Lascăr Sebastian,Editura Tineretului,1959
Poemas 2005-10-09 (8340 senalas)

Stingher și plin de gînduri, adesea rătăcesc : din volumul "Petrarca-Sonete"- traducere de Lascăr Sebastian(Editura Tineretului-1959)
Poemas 2005-10-16 (10169 senalas)

Voi ch’ascoltate in rime sparse il suono :
Poemas 2005-12-07 (20054 senalas)

Vrăjmașa mea, oglinda, în care-ți tot privești :
Poemas 2009-03-25 (6943 senalas)

Biografía Francesco Petrarca

Francesco Petrarca (n. 20 iulie 1304, Incisa/ Arezzo - d. 19 iulie 1374, Arquà/Padova) a fost un scriitor, poet și umanist italian din secolul al XIV-lea, unul din cei mai importanți poeți lirici ai literaturii italiene. În special forma perfectă a sonetelor sale s-a impus și în afara spațiului de limbă italiană, influențând lirica europeană ("Il Petrarchismo"). Pe lângă cunoașterea profundă a autorilor clasici și a limbii latine, operele sale scrise în "volgare" au jucat un rol precumpănitor în dezvoltarea limbii italiene vorbite într-o limbă literară. Prin convingerea sa asupra strânsei legături între cultura clasică și învățătura creștină, Petrarca a contribuit la dezvoltarea umanismului european, care reunește aceste două ideale. Alături de Dante Alighieri, Petrarca este unul din principalii precursori ai Renașterii.

Francesco Petrarca s-a născut pe 20 iulie 1304 în Incisa, în apropiere de Arezzo, fiu al notarului Pietro di ser Parenzo (supranumit Petracco, guelf alb, prieten cu Dante, exilat din Florența din motive politice). După copilăria petrecută în Toscana, în 1311 familia se mută la Carpentras, în Franța, aproape de orașul Avignon, unde Petracco spera să obțină o slujbă la curtea papală, care își avea în acel timp sediul în Avignon. Deși avea inclinații literare, manifestate precoce în studiul autorilor clasici și în compuneri ocazionale, Francesco este trimis mai întâi la Montpellier, apoi la Bologna, pentru a studia Dreptul civil. După moartea tatălui, Petrarca se întoarce la Avignon, unde întră în serviciul Bisericii.

Versuri

Africa (1338-1340), poemă eroică referitoare la al doilea război punic, avându-l ca erou pe Scipio Africanul.
Carmen bucolicum (1346-1357), cuprinde 12 egloghe inspirate din Virgiliu, pe teme de dragoste, politică și morală.
Epistolae metricae (1333-1361), cuprind 66 de scrisori în hexametri, relatând evenimente politice și literare, unele din viața autorului.

Proză

De viris illustribus (1337), biografii ale unor personalități romane.
Rerum memorandum (1350), culegere de povestiri bazate pe date din istorie cu scop moralizator.
Secretum meum sau De contemptu mundi (1342-1343) este un dialog imaginar între poet și Sfântul Augustin pe tema "Adevărului", în care Petrarca își mărturisește cele mai intime sentimente.
De vita solitaria (1346-1356) descrie avantagiile solitudinii.
De otio religiosorum (1346-1356) (otium = liniștea spirituală), conține principii asupra vieții monahale.
Invectivae in medicum quemquam (1355) consacrată criticii medicinii practicate în acea vreme. Apără poezia în contrast cu științele și mecanica.
Epistolae (printre care "Le Familiari", 1349-1366 și "Le Senili", 1361-1374 sunt adresate prietenului său Francesco Nelli Simonide). Sunt scrisori dedicate publicației, cu intenții literare sau morale.