Ce îmbătrînește în noi
că neașteptat ne simțim într-o dimineață
doritori să ne-ascundem
nume și față?

Ce îmbătrînește în noi
că-ntr-un amurg de zi și de viață
ne găsim oameni de altădată,
străini printre cei de azi, umbre în ceață?

Nu-mbătrînește în noi valul de sînge,
nici inima cît bate, nici patima,
nici spiritul, nici răsunetul în ureche,
numai lacrima.

Omul bătrîn plînge
cu lacrimi vechi.