Pàgina: 3 : 2 : 1
Anacreontică
:
 Poemas 2005-10-15 (7634 senalas)
Angelina
:
Poemas 2005-10-15 (6525 senalas)
Armingenii
:
Poemas 2005-10-15 (6366 senalas)
Atque nos!
:
Poemas 2005-10-15 (8234 senalas)
Baladă
:
Poemas 2009-01-21 (10987 senalas)
Balada albaneză
:
Poemas 2008-11-03 (8161 senalas)
Biserica ruinată
:
Poemas 2005-10-15 (9416 senalas)
Blăstăm de mamă
:
Poemas 2005-10-15 (12537 senalas)
Blestemul trădării
:
Poemas 2005-10-15 (6581 senalas)
Brâul Cosânzenii
:
Poemas 2005-05-21 (5927 senalas)
Cântă pilotul
:
Poemas 2005-10-15 (6507 senalas)
Cântec
: poezii pentru copii
Poemas 2005-06-17 (94245 senalas)
Cântec
:
Poemas 2005-10-15 (7126 senalas)
Cântec
:
Poemas 2005-10-15 (8288 senalas)
Cântec (XXXI)
:
Poemas 2005-06-18 (17031 senalas)
Cântec ostășesc
:
Poemas 2005-10-15 (6841 senalas)
Cântecul cel vechi al Oltului
:
Poemas 2005-10-15 (6538 senalas)
Cântecul Redutei
: din volumul „Cântece de vitejie”
Poemas 2005-08-03 (12417 senalas)
Ceas-rău
:
Poemas 2005-11-11 (6905 senalas)
Cetatea Neamțului
:
Poemas 2005-09-06 (34605 senalas)
Chindia
:
Poemas 2008-02-06 (5618 senalas)
Colindatorii
:
Poemas 2002-12-28 (110207 senalas)
Cornul
: Baladă germană
Poemas 2005-11-11 (6638 senalas)
Crăiasa zânelor
:
Poemas 2005-04-28 (7151 senalas)
De profundis
:
Poemas 2005-11-11 (6661 senalas)
Decebal cătră popor
:
Poemas 2006-03-22 (9821 senalas)
Doina
:
Poemas 2005-11-11 (21497 senalas)
Draga mamei
:
Poemas 2005-11-11 (7783 senalas)
Dragoste învrăjbită
:
Poemas 2005-11-11 (10001 senalas)
Dragostea păcurărească
:
Poemas 2005-11-11 (6446 senalas)
Dunărea și Oltul
:
Poemas 2005-11-11 (9646 senalas)
Dușmancele
:
Poemas 2002-08-11 (40557 senalas)
El Zorab
:
Poemas 2004-01-07 (135495 senalas)
Ex ossibus ultor!
:
Poemas 2006-03-22 (8701 senalas)
Fatma
:
Poemas 2002-06-15 (8341 senalas)
Filozofii și Plugarii
: (după o poveste poporală)
Poemas 2005-08-06 (6826 senalas)
Fragment epic
:
Poemas 2005-11-11 (6434 senalas)
Fulger
:
Poemas 2005-11-11 (7507 senalas)
Golia ticălosul
:
Poemas 2005-11-11 (6208 senalas)
Iarna pe ulita
: 1896 - Fire de tort
Poemas 2003-11-26 (49971 senalas)
Ideal
:
Poemas 2005-11-11 (11796 senalas)
Iedera
:
Poemas 2008-02-06 (8933 senalas)
Imnul studenților
:
Poemas 2006-04-05 (6353 senalas)
În miezul verii
:
Poemas 2005-05-03 (22983 senalas)
Inima mamei
:
Poemas 2002-10-21 (17879 senalas)
Ispita
:
Poemas 2005-04-28 (9054 senalas)
La oglindă
:
Poemas 2002-08-11 (19374 senalas)
Lordul John
:
Poemas 2005-07-15 (35899 senalas)
Lupta vietii
:
Poemas 2002-09-23 (11157 senalas)
Mama
:
Poemas 2002-08-11 (12727 senalas)
Pàgina: 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografía George Coșbuc
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani.
Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea Sălăuții, învățând germana cu unchiul său Ion Ionașcu, directorul școlii. În clasa a IV-a (1875), se află la Școala Normală din Năsăud, pe care o absolvă pe data de 21 iunie 1876. În toamna acestui an, Coșbuc se înscrie în clasa I a Gimnaziului Fundațional din Năsăud; de atunci datează și primele contacte cu operele scriitorilor români și cu literatura universală: Lenau, Heine, Chamisso, Bürger și alții. La liceul din Năsăud erau profesori cu o pregătire serioasă, se punea accent pe studiul limbilor și al literaturilor clasice, încât Coșbuc și-a format aici o temeinică bază pentru cultura sa. Începe să scrie versuri și activează în Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva a gimnaziului, din clasa a V-a (1880 - 1881) ca membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președinte. Publică în paginile revistei Muza someșeană (1882 - 1883) primele poezii, citește la ședințele societății traduceri din Rückert, Petõfi și o poveste populară, în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul românesc și față de cărțile vechi îi marchează, din această perioadă, destinul creator. În mai 1884 își susține examenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, în toamna anului 1884, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la Tribuna din Sibiu (decembrie 1884).
În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la Tribuna, publicând Atque nos, Fata craiului din cetini, Draga mamei, Dragoste păcurărească. Ioan Slavici, directorul Tribunei, îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla Cărțile săteanului român, continuă să tipărească în Tribuna povești și basme versificate (Fulger, Brâul Cosânzenii, Tulnic și Lioara), corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la Tribuna, inaugurându-se astfel o etapă hotărâtoare în formația sa.
În aprecierile criticilor literari, Coșbuc este văzut ca un mare talent, mai presus de toți, care a reușit să depășească dulcegăria somptuoasă a lui Vasile Alecsandri și filozofia sufletească sfâșiată a lui Eminescu. Vorbind despre „cântarea” lui Coșbuc, Octavian Goga apreciază că ea „se desfășoară în imnul vast al naturii”. Totodată, natura creată de Coșbuc este o natură umanizată, robustă, fremătătoare, în necontenită germinație; asupra ei își exercită activitatea specifică țăranului (Dumitru Micu). Creațiile coșbuciene primesc un caracter de veridicitate puternic în ochii criticii, prin faptul că scriitorul cunoaște „toată viața țărănească, de la bucuriile și veselia nunții, până la durerea morții, toate năcazurile țărănești (...) nu din cărți, ci trăite de el” (Constantin Dobrogeanu-Gherea).
|
Textos Recomendados
