Pàgina: 2 : 1
A nu mai putea trăi
: Personales 2002-08-08 (18315 senalas)
A ști că mori
: Personales 2004-02-21 (13747 senalas)
Aforisme
: Prosa 2004-10-19 (21187 senalas)
Aforisme(II)
: Prosa 2009-08-19 (10998 senalas)
Aforisme(III)
: Prosa 2009-08-19 (9532 senalas)
Aforisme(IV)
: Prosa 2009-08-24 (9781 senalas)
Aforisme(V)
: Prosa 2009-08-24 (10202 senalas)
Aforisme(VI)
: Prosa 2009-08-31 (10623 senalas)
amurgul gândurilor - 1
: Personales 2004-03-01 (14818 senalas)
amurgul gândurilor - 2
: Personales 2004-03-01 (12608 senalas)
amurgul gândurilor - 3
: Personales 2004-03-01 (12967 senalas)
Aroganța rugăciunii
: fragment Personales 2005-03-02 (14892 senalas)
Bréviaire des vaincus II, extraits
: Poemas 2015-06-10 (7966 senalas)
Căderea în timp
: fragmente Prosa 2004-10-09 (15427 senalas)
Caiete (1957-1965)
: fragmente Personales 2009-04-28 (14927 senalas)
Caiete (1966-1968)
: fragmente Personales 2009-04-28 (11887 senalas)
Caiete (1969-1972)
: fragmente Personales 2009-04-28 (10804 senalas)
Caiete (1969-1972)
: fragmente - 2 Poemas 2009-08-22 (11351 senalas)
Cartea amăgirilor
: fragment Prosa 2002-12-04 (12924 senalas)
Cartea amăgirilor
: Jurământ vieții Prosa 2003-11-19 (16855 senalas)
Cât de departe sunt toate!
: Personales 2002-07-12 (11202 senalas)
Des larmes et des saints, extraits
: Prosa 2010-06-04 (10806 senalas)
Despre muncă
: din cartea "Pe culmile disperării" Prosa 2014-11-06 (6985 senalas)
Despre neajunsul de a te fi născut
: Fragment Prosa 2009-10-10 (10165 senalas)
Din tot ce-i fugar..
: Ensayo 2003-02-28 (12772 senalas)
Du saint au cynique
: Prosa 2010-06-03 (9253 senalas)
D’amour amer…
: Prosa 2010-06-03 (10376 senalas)
Emil Cioran, über Arbeit.
: Aus dem Buch "Auf den Gipfeln der Verzweiflung" Prosa 2014-11-05 (7118 senalas)
Exerciții de admirație
: Benjamin Fondane Ensayo 2009-04-20 (11478 senalas)
Exerciții de admirație
: Beckett - Câteva întâlniri Poemas 2009-04-21 (9967 senalas)
Exerciții de admirație
: Michaux Pasiunea pentru exhaustiv Poemas 2009-04-21 (10726 senalas)
Exerciții de admirație
: Guido Ceronetti Infernul trupului Ensayo 2009-04-22 (11574 senalas)
foloasele exilului
: fragment Prosa 2004-09-27 (10221 senalas)
gânduri
: Personales 2002-06-24 (11070 senalas)
Gânduri
: Personales 2006-03-30 (12862 senalas)
Îndreptar pătimaș
: Personales 2003-02-23 (10194 senalas)
Îndreptar pătimaș (2)
: Personales 2003-02-23 (9085 senalas)
Pàgina: 2 : 1 |
|

|
|
|
Biografía Emil Cioran
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța.
Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană.
Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".
Nevoia resimțită atunci de generația tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraționaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influențat viziunea tânărului Cioran. Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente.[1] Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune[2], ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.
Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, când se stabilește definitiv în Franța.
După moartea Simonei Boué, prietena de o viață a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitație și valorificarea lor. Într-o primă etapă, o hotărâre a Curții de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. În urma judecării, Tribunalul din Paris decide în decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmând ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviință. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja aparute, se află și un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câțiva ani din perioada ulterioară lui 1972 (anul în care se opresc Caietele sale), document de un excepțional interes pentru editori și cititori, și probabil ultima scriere inedită a filozofului.
|