Alexei Mateevici[Alexei_Mateevici]

Ciudad de residencia: Căinari, District Căușeni
Tiene una lengua materna


Biografía Alexei Mateevici

Sitio Web personal Alexei Mateevici


 La dirección directa de este autor es : 

Los textos màs recientes:

Los textos màs recientes:

Comentarios:

Textos inscritos por este autor en la biblioteca:

_PAGES_LINKS

Atâtea chipuri : 1917 (Mărășești)
Poemas 2010-05-07 (5937 senalas)

Atunci când soarele apune : 1907
Poemas 2010-03-05 (6903 senalas)

Basarabenilor : Mărășești, 10 iulie 1917
Poemas 2010-05-07 (9294 senalas)

Cântarea slavei :
Poemas 2010-05-07 (5444 senalas)

Cântec de leagăn : Mărășești (Moldova), 7 iulie 1917
Poemas 2010-05-07 (7164 senalas)

Cântecul clopotului : Iunie 1910
Poemas 2010-03-05 (5446 senalas)

Cântecul zorilor : 1907, 5 februarie
Poemas 2010-02-21 (7313 senalas)

Cina cea de taină : Aprilie 1910
Poemas 2010-03-05 (5875 senalas)

Deasupra Târgului Bârlad : Mărășești, 15 iulie 1917
Poemas 2010-05-07 (5126 senalas)

Eu cânt : Chișinău, 23 februarie 1907
Poemas 2010-03-05 (8970 senalas)

Fie voia ta! :
Poemas 2010-05-07 (6713 senalas)

Fratelui creștin : mai 1912
Poemas 2010-02-21 (5740 senalas)

Frunza nucului : Tatei
Poemas 2010-05-07 (5696 senalas)

Hristos : aprilie 1913
Poemas 2010-02-21 (5755 senalas)

Hristos după cina cea de taină : martie 1912
Poemas 2010-02-21 (5257 senalas)

Hristos în biserica Ierusalimului :
Poemas 2010-02-21 (5059 senalas)

Hristos pruncul : decembrie 1912
Poemas 2010-02-26 (5323 senalas)

În dimineța duminicii : Aprilie 1912
Poemas 2010-02-21 (5378 senalas)

În zarea anilor : Chișinău, 13 mai 1907
Poemas 2010-02-26 (9178 senalas)

La noul-Neamț : Mărășești, 1917
Poemas 2010-05-07 (5383 senalas)

Limba noastră : imnul de stat al Republicii Moldova
Poemas 2010-02-21 (230415 senalas)

Mama : decembrie 1914
Poemas 2010-02-21 (9825 senalas)

Mângâiere : Martie 1910
Poemas 2010-03-05 (6323 senalas)

Mântuirea : August 1910
Poemas 2010-03-05 (5481 senalas)

Muncitorul :
Poemas 2010-05-07 (6191 senalas)

Noaptea nașterii : Decembrie 1912
Poemas 2010-03-15 (5236 senalas)

Pietre vechi : 1917 Bunelului
Poemas 2010-05-07 (6673 senalas)

Pocăința hoțului : martie 1910
Poemas 2010-02-21 (5265 senalas)

Psalmul al 83-lea :
Poemas 2010-02-21 (5336 senalas)

Un vis dorit : Iulie 1910
Poemas 2010-02-26 (5737 senalas)

Unora : Mărășești, 13-14 iulie 1917
Poemas 2010-05-07 (9071 senalas)

Văd prăbușirea : Mărășești, 5-6 iulie 1917
Poemas 2010-05-07 (6969 senalas)

Þara : Chișinău, 21 februarie 1907
Poemas 2010-03-05 (6086 senalas)

Þăranii : Chișinău, 13 februarie 1907
Poemas 2010-03-05 (8324 senalas)

Biografía Alexei Mateevici

Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari - d. 24 august 1917, Chișinău) este unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia, actualmente Republica Moldova.
1888 – La 16 martie (stil vechi) se naște la Cainari, fostul județ Bender, Alexei Mateevici, primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin părțile Sorocii, căsătorit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Căușani.
1893 – Părinții se mută cu traiul în satul Zaim. Aici micul Alexei învață la școala primară și se familiarizează cu frumoasele povești și balade, pe care le aude de la părinții săi, precum și de la țăranii de prin partea locului.
1897 – Este înscris de părinți la școala teologică din Chișinău, pe care o termină (conform adeverinței de absolvire) în 1902, “cu privilegii”( cum laude).
1902-1910 – Își urmează studiile la seminarul teologic. Face cunoștință și se împrietenește cu viitorul sculptor Alexandru Plamadeală (1880- 1940), care studia și el la seminar în aceiași perioadă.
1906 – La 24 iunie, la numai 43 de ani, încetează din viața tatăl lui Alexei Mateevici.
1907 – În primele numere ale ziarului “Basarabia” (din 1907) îi apar poeziile “Țăranii”, “Eu cânt”, “Țara”. Tot aici publică articolele “Sfântul Vasile – Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni” (nr.1) și “Din cântecele poporane ale Basarabiei” (nr.11).
1910 – Devine student la Academia teologică din Kiev, pe care o absolvește în 1914. În aceiași ani, dupa mărturisirea unui coleg, “Mateevici trăia ca într-o beție a cititului”. Traduce mult din literatura rusă clasică și studiază trecutul istoric și cultural al poporului său.
1913 – Apare în revista “Luminatorul” (nr. 8, 9, 10, 11) studiul “Mitropolitul Gavril Bănulescu - Bodoni”.
1914 – Se căsătorește cu Teodora Borisovna Novitschi, absolvă Academia teologică și se întoarce la Chișinău. La 22 septembrie e numit provizoriu profesor de limba greacă la seminarul unde învățase.
1915 – Ține o cuvântare în fața absolvenților seminarului din Chișinău. La 23 iunie vizitează străvechea biserică din Căușeni, pe care o găsește “uimitor de bine păstrată”.
1915 – Este înrolat ca preot militar și ajunge pe frontul de la Mărășești.
1917 – În vara acestui an scrie poeziile: “Văd prăbușirea”, “Cântec de leagăn”, “Basarabenilor”, “Frunza nucului”, “Unora” s.a. La 17 iulie plăsmuiește poezia “Limba noastră”, poate cea mai frumoasă odă închinată limbii române. La 13 august (stil vechi), bolnav de tifos exantematic, se stinge din viață la spitalul nr.1 din Chișinău și este înmormântat la cimitirul central de pe strada Armenească.
În anul 1934 la mormântul său a fost ridicat un bust realizat de sculptorul Alexandru Plămădeală, pe care-l cunoștea din 1910.
Alexei Mateevici… ar fi fost um mare poet dacă trăia, a afirmat George Călinescu.