Alexei Mateevici[Alexei_Mateevici]

Ciudad de residencia: Căinari, Republica Moldova
Tiene una lengua materna


Biografía Alexei Mateevici

Sitio Web personal Alexei Mateevici


 La dirección directa de este autor es : 

Los textos màs recientes:

Los textos màs recientes:

Comentarios:

Textos inscritos por este autor en la biblioteca:

Pàgina: 1

Atâtea chipuri : 1917 (Mărășești)
Poemas 2010-05-07 (5872 senalas)

Atunci când soarele apune : 1907
Poemas 2010-03-05 (6860 senalas)

Basarabenilor : Mărășești, 10 iulie 1917
Poemas 2010-05-07 (9219 senalas)

Cântarea slavei :
Poemas 2010-05-07 (5399 senalas)

Cântec de leagăn : Mărășești (Moldova), 7 iulie 1917
Poemas 2010-05-07 (7128 senalas)

Cântecul clopotului : Iunie 1910
Poemas 2010-03-05 (5406 senalas)

Cântecul zorilor : 1907, 5 februarie
Poemas 2010-02-21 (7266 senalas)

Cina cea de taină : Aprilie 1910
Poemas 2010-03-05 (5836 senalas)

Deasupra Târgului Bârlad : Mărășești, 15 iulie 1917
Poemas 2010-05-07 (5091 senalas)

Eu cânt : Chișinău, 23 februarie 1907
Poemas 2010-03-05 (8903 senalas)

Fie voia ta! :
Poemas 2010-05-07 (6671 senalas)

Fratelui creștin : mai 1912
Poemas 2010-02-21 (5711 senalas)

Frunza nucului : Tatei
Poemas 2010-05-07 (5612 senalas)

Hristos : aprilie 1913
Poemas 2010-02-21 (5685 senalas)

Hristos după cina cea de taină : martie 1912
Poemas 2010-02-21 (5228 senalas)

Hristos în biserica Ierusalimului :
Poemas 2010-02-21 (5020 senalas)

Hristos pruncul : decembrie 1912
Poemas 2010-02-26 (5270 senalas)

În dimineța duminicii : Aprilie 1912
Poemas 2010-02-21 (5341 senalas)

În zarea anilor : Chișinău, 13 mai 1907
Poemas 2010-02-26 (9148 senalas)

La noul-Neamț : Mărășești, 1917
Poemas 2010-05-07 (5354 senalas)

Limba noastră : imnul de stat al Republicii Moldova
Poemas 2010-02-21 (229839 senalas)

Mama : decembrie 1914
Poemas 2010-02-21 (9745 senalas)

Mângâiere : Martie 1910
Poemas 2010-03-05 (6284 senalas)

Mântuirea : August 1910
Poemas 2010-03-05 (5414 senalas)

Muncitorul :
Poemas 2010-05-07 (6135 senalas)

Noaptea nașterii : Decembrie 1912
Poemas 2010-03-15 (5205 senalas)

Pietre vechi : 1917 Bunelului
Poemas 2010-05-07 (6617 senalas)

Pocăința hoțului : martie 1910
Poemas 2010-02-21 (5237 senalas)

Psalmul al 83-lea :
Poemas 2010-02-21 (5286 senalas)

Un vis dorit : Iulie 1910
Poemas 2010-02-26 (5667 senalas)

Unora : Mărășești, 13-14 iulie 1917
Poemas 2010-05-07 (8984 senalas)

Văd prăbușirea : Mărășești, 5-6 iulie 1917
Poemas 2010-05-07 (6932 senalas)

Þara : Chișinău, 21 februarie 1907
Poemas 2010-03-05 (6036 senalas)

Þăranii : Chișinău, 13 februarie 1907
Poemas 2010-03-05 (8288 senalas)

Biografía Alexei Mateevici

Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari - d. 24 august 1917, Chișinău) este unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia, actualmente Republica Moldova.
1888 – La 16 martie (stil vechi) se naște la Cainari, fostul județ Bender, Alexei Mateevici, primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin părțile Sorocii, căsătorit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Căușani.
1893 – Părinții se mută cu traiul în satul Zaim. Aici micul Alexei învață la școala primară și se familiarizează cu frumoasele povești și balade, pe care le aude de la părinții săi, precum și de la țăranii de prin partea locului.
1897 – Este înscris de părinți la școala teologică din Chișinău, pe care o termină (conform adeverinței de absolvire) în 1902, “cu privilegii”( cum laude).
1902-1910 – Își urmează studiile la seminarul teologic. Face cunoștință și se împrietenește cu viitorul sculptor Alexandru Plamadeală (1880- 1940), care studia și el la seminar în aceiași perioadă.
1906 – La 24 iunie, la numai 43 de ani, încetează din viața tatăl lui Alexei Mateevici.
1907 – În primele numere ale ziarului “Basarabia” (din 1907) îi apar poeziile “Țăranii”, “Eu cânt”, “Țara”. Tot aici publică articolele “Sfântul Vasile – Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni” (nr.1) și “Din cântecele poporane ale Basarabiei” (nr.11).
1910 – Devine student la Academia teologică din Kiev, pe care o absolvește în 1914. În aceiași ani, dupa mărturisirea unui coleg, “Mateevici trăia ca într-o beție a cititului”. Traduce mult din literatura rusă clasică și studiază trecutul istoric și cultural al poporului său.
1913 – Apare în revista “Luminatorul” (nr. 8, 9, 10, 11) studiul “Mitropolitul Gavril Bănulescu - Bodoni”.
1914 – Se căsătorește cu Teodora Borisovna Novitschi, absolvă Academia teologică și se întoarce la Chișinău. La 22 septembrie e numit provizoriu profesor de limba greacă la seminarul unde învățase.
1915 – Ține o cuvântare în fața absolvenților seminarului din Chișinău. La 23 iunie vizitează străvechea biserică din Căușeni, pe care o găsește “uimitor de bine păstrată”.
1915 – Este înrolat ca preot militar și ajunge pe frontul de la Mărășești.
1917 – În vara acestui an scrie poeziile: “Văd prăbușirea”, “Cântec de leagăn”, “Basarabenilor”, “Frunza nucului”, “Unora” s.a. La 17 iulie plăsmuiește poezia “Limba noastră”, poate cea mai frumoasă odă închinată limbii române. La 13 august (stil vechi), bolnav de tifos exantematic, se stinge din viață la spitalul nr.1 din Chișinău și este înmormântat la cimitirul central de pe strada Armenească.
În anul 1934 la mormântul său a fost ridicat un bust realizat de sculptorul Alexandru Plămădeală, pe care-l cunoștea din 1910.
Alexei Mateevici… ar fi fost um mare poet dacă trăia, a afirmat George Călinescu.